Astfel, în noul Cod vamal, regimurile vamale vor fi reorganizate într-o nouă structură. Unele dispar, iar altele vor continua sub o altă denumire. 

După 1 mai 2016 va fi necesară şi o corelare a prevederilor din Codul fiscal cu noile regimuri speciale prevăzute de Codul Vamal al Uniunii Europene. De asemenea, noua definiţie a exportatorului din legislaţia vamală trebuie corelată cu legislaţia privind TVA, întrucât operatorii din afara UE nestabiliţi nu vor mai putea realiza operaţiuni de export.

Modernizarea legislaţiei vamale la nivelul tuturor celor 28 de state membre s-a făcut şi prin crearea unei infrastructuri IT care să permită un acces facil pe cale electronică, fără a mai fi necesară utilizarea formularelor pe suport de hârtie, spun reprezentanţii PwC.

Consultanţii subliniază nevoia de coordonare dintre legislaţia privind preţurile de transfer şi cea privind valoarea în vamă, având în vedere că legea din România permite contribuabililor români angajaţi în tranzacţii intra-grup să solicite autorităţilor fiscale emiterea de acorduri de preţ în avans.

„În problematica preţurilor de transfer şi a valorii în vamă este important ca operatorii economici să poată beneficia de o abordare unitară, care să aibă la bază punctele de vedere exprimate de autoritatea fiscală şi cea vamală. Spre exemplu, se impune o astfel de abordare înaintea emiterii unui Acord de Preţ în Avans”, a precizat Daniela Dinu, Director, Consultanţă Fiscală, PwC România.