Să nu credeți, citind titlul, că celebrul procuror de la Ploiești, care și-a făcut un titlu de glorie din „paradeala” la comandă, chiar a făcut vreo bravură și ne-a adus el vreo Justiție liberă. Doar știrea legată de el este pozitivă.

Foștii procurori Mircea Negulescu, zis „Portocală” și șeful său de la DNA Ploiești, Lucian Onea, au cerut Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) să constate nulitatea absolută a rechizitoriului şi a dosarului întocmit de Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), prin care ei au fost trimiși în judecată.

Decizia magistraților de la Înalta Curte a fost de respingere, iar motivarea ei arată că în Justiția noastră se produc transformări. Judecătorii noștri revin la starea în care pot lua decizii conform propriei conștiințe și în dosare în care sunt evidente presiunile politice sau de altă natură.

Am să explic de ce cred asta, în ciuda altor opinii care deja le-au executat mediatic pe judecătoarele de la ÎCCJ care au avut îndrăzneala să nu țină cont de indicațiile Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), care ar fi cerut desființarea Secției Speciale – SIIJ. Nu pot apăra un anchetator abuziv, ca Negulescu, care a uluit o țară întreagă cu vorbele și faptele lui, ca să fac activism pentru obiectivul unor politicieni de desființare SIIJ. Lucrurile trebuie privite în ansamblu deoarece ce se întâmplă în Justiție ține de Dreptate și Lege și privește întregul popor.

Decizia instanței de la Înalta Curte cu privire la respingerea cererii lui Negulescu și Onea, prin care se recunoaște implicit legalitatea funcționării SIIJ, vine în prelungirea unei alte decizii de instanță, de la Curtea de Apel Pitești, care considera SIIJ ilegală. Magistrații ambelor instanțe au invocat în hotărârile lor recomandarea Curții de Justiție a UE, anunțată în 18 mai. Tocmai interpretarea diferită a acestei recomandări europene în consonanță că alte prevederi legale românești arată că judecătorii par că și-au redobândit independența și liberatea de a lua decizii conform conștiinței lor.

Contrar celor susținute de Stelian Ion, ex-ministrul USR, și de cercurile care i-au ținut mereu trena în lupta lui de desființare a SIIJ, Curtea de Justiție Europeană nu a găsit de cuviință să decidă desființarea instituției din România, acolo unde justițiabilii se pot plânge că sunt victime ale unor abuzuri. Am spus-o și în luna mai, o susțin și acum. La SIIJ, românii pot reclma că nu au fost anchetați sau judecați conform legilor în vigoare, că li s-au respins probe sau li s-au fabricat probe, că li s-au încălcat drepturi.

Judecătorii europeni n-au cerut desființarea, ci au decis să lase la latitudinea curților naționale să hotărască un anume lucru.

„Este de competența autorităților naționale din România să decidă dacă înființarea Secției speciale pentru anchetarea magistraților (SIIJ) respectă cererile de independență”, se spunea în comunicatul Curții europene.

La acea vreme, Dana Gîrbovan, președinte al Uniunii Naționale a Juriștilor din România (UNJR) și președinte al Curții de Apel Cluj, a fost unul dintre magistrații care a explicat public ce înseamnă decizia forului european.

„În concluzie, nu doar că CJUE nu a cerut desființarea SIIJ, așa cum manipulativ afirmă unii, ci a enunțat o serie de condiții și garanții pe care o unitate de parchet ce investighează magistrați trebuie sa le aibă, inclusiv contra oricăror influențe politice, iar instanțele naționale trebuie să se pronunțe exact pe acest aspect”, a scris pe Facebook Dana Gîrbovan.

Pe 8 iunie 2021, Curtea Constituțională a României (CCR), având în vedere și comunicarea CJUE, a decis că SIIJ este constituţională, ceea ce înseamnă că Secţia Specială este legală. Iar această decizie prevalează legislaţiei europene.

Cu o zi înainte de decizia CCR, pe 7 iunie, un judecător de la Curtea de Apel Pitești se pronunțase într-un dosar în care o Asociație de Proprietari reclama abuzurile unui procuror. Magistratul respectiv a interpretat cum a considerat el hotărârea CJUE. Și a consemnat că existența SIIJ (care anchetase cazul) nu se justifică, această secție putând fi folosită ca instrument de control politic al activității judecătorilor și procurorilor.

Ca să rezolve și plângerea Asociației de Proprietari, judecătorul i-a dat termen procurorului SIIJ să-și decline competența, iar Parchetul care va prelua cauza să rezolve dosarul până la anul, în 18 ianuarie 2022. La faza asta și-a depășit competența, știind deja că este sesizată CCR și se așteaptă decizia a doua zi. Dar asta e o altă chestiune, rezolvabilă în interiorul breslei, prin CSM.

Judecătorul de la Pitești și-a manifestat liber și independent convingerea, ca și judecătoarele de ieri, la Înalta Curte, în cazul foștilor procurori. Tema care va rămâne însă în dezbatere și va excita în continuare „corul bocitoarelor” va fi desființarea Secției Speciale sau subordonarea ei unei autorități controlate politic. Dacă se va ajunge aici, ar fi ca și cum procurorul „Portocală” ar fi repus în funcție ca să aresteze din nou oameni „pe paradeală”. Și iar Justiția din România numai în interesul cetățeanului nu se va face!