Anul trecut, din rafturile librăriilor au dispărut volume despre diete, tratate de drept, cărţi de buzunar şi volume de Coelho, J.K. Rowling şi Salman Rushdie.

Românii nu se încumetă prea des să „subtilizeze“ cărţi din librării, însă atunci când o fac iau de la tratate de drept, DEX-uri, ghiduri turistice şi de viaţă sănătoasă la volume cartonate, de sute de pagini, ca „Harry Potter“, „Istoria urâtului“ sau „Versetele satanice“. Obiceiul e practicat şi în librăriile occidentale, topurile cărţilor preferate de cleptomani şi hoţii de ocazie fiind alcătuite frecvent în Marea Britanie sau Statele Unite.

După un scurt inventar prin Librăriile Cărtureşti, Humanitas şi în reţeaua Diverta, reiese că sistemele antifurt i-au mai liniştit, în ultimii doi ani, pe cei tentaţi să ascundă o carte în buzunar ori în geantă.

• Cele mai „ispititoare“ sunt magazinele din reţeaua Diverta, de unde au dispărut, în 2008, peste 600 de volume.
• În 40-50% dintre cazuri, cei „însetaţi de lectură“ sunt prinşi în flagrant de angajaţi şi predaţi poliţiei.

Cu acest prilej, s-a constatat că cel mai adesea e vorba de tineri, majoritatea elevi. „Putem vorbi de un trend descrescător al acestui «obicei» în magazinele Diverta, această scădere fiind influenţată şi de atenţia sporită pe care o acordăm sistemelor de securitate şi antifurt“, declară Flaviu Pastor, manager pe probleme de comunicare la Diverta.

• Scăderea cazurilor în 2008 ar putea fi pusă şi pe seama creşterii puterii de cumpărare, tendinţă anulată acum de criza economică.

Hoţii, preocupaţi de dietă

• Într-un Top 10 al celor mai des furate cărţi, supremaţia o deţine un îndrumar despre dietă, „Trăiesc, deci mă abţin“, de Mihaela Bilic, din care au dispărut 144 de exemplare.
• Având în vedere conţinutul, suspecte devin în primul rând cititoarele, pentru că imediat în top vine „Manualul de stil“ al Danei Budeanu, cu 44 de exemplare.
• Curios e faptul că 50 de persoane au îndrăznit să-şi imagineze că ar putea ieşi neobservate cu un Dicţionar Explicativ al Limbii Române (multe au şi reuşit).
• Alte trei volume cartonate, de sute de pagini, pun aceeaşi problemă: „Harry Potter şi talismanele morţii“, „Istoria Urâtului“ şi „Versetele Satanice“. Din fiecare au dispărut în jur de 40 de bucăţi.

Aerul boem din Librăriile Cărtureşti îi inhibă, se pare, pe cei cu gânduri „necurate“. „Sistemele de supraveghere şi antifurt instalate au redus semnificativ furturile, în ultimele 6 luni fiind observate şi penalizate 2-3 astfel de tentative. Momentele sunt cu adevărat jenante, dacă ne gândim că librăriile sunt spaţii frecventate de persoane cu o anumită educaţie sau interesate să şi-o îmbunătăţească, şi mă refer aici la publicul tânăr“, precizează Alina Jijău, PR-ul reţelei de librării. Cel mai adesea, cleptomanii şi hoţii de ocazie pun mâna pe ghiduri turistice, cărţi de buzunar sau CD-uri, uşor de strecurat în geantă sau în buzunare. „Fapta nu trebuie privită cu indulgenţă“

„Dacă obiectul unui furt este un produs cultural, fapta nu trebuie privită cu mai multă indulgenţă doar pentru că cei în cauză sunt «însetaţi» de cultură. A poza în haiduc cultural nu te face mai puţin vinovat de furt, ba chiar mult mai vinovat, pentru că se loveşte într-o piaţă care trebuie susţinută“, adaugă Alina Jijău, accentuând ideea că cei care fură din librării, în majoritatea cazurilor, revând acele cărţi.

În unele librării din reţeaua Humanitas, mare succes au tocmai cărţile de drept. Mai exact „Codul de Procedură Civilă“ sau „Tratat privind profesia de magistrat“, care ni-i pregătesc pe viitorii „oameni ai dreptăţii“.

La fel de irezistibile sunt dicţionarele şi cărţile despre sex, iar din „Versetele satanice“, de Rushdie, „Brida“ şi „Vrăjitoarea din Portobello“, de Coelho, dispar în fiecare lună câteva exemplare.

• Furtul unei cărţi, indiferent de preţul ei (valoarea prejudiciului), e încadrat la furt calificat, care se pedepseşte cu închisoare între 3 şi 15 ani. În instanţă, cel învinuit poate avea şansa unui judecător îngăduitor, care să-i acorde doar o amendă sau o pedeapsă cu suspendare.