Cabană. Sursa foto: Freepik
Din cuprinsul articolului
Cabanele izolate din țările nordice au devenit o opțiune tot mai căutată de turiștii care vor liniște și natură, iar în țară precum Norvegia, Suedia, Finlanda și Islanda există astfel de cabane, administrate de organizații turistice. Ele pot fi complet izolate, fără electricitate și apă curentă, iar accesul se face adesea cu snowmobil-ul sau cu sania trasă de snowmobile.
Tipuri de cabane și ce înseamnă, de fapt, „izolat”
În Suedia, Asociația Suedeză de Turism (STF) descrie cabanele montane ca fiind amplasate departe de așezări și drumuri, astfel că, de regulă, se ajunge la ele cu snowmobil-ul sau cu sania trasă de snowmobile. STF precizează și că unele cabane nu au electricitate și nici apă curentă, iar oaspeții se implică în activități simple, precum adusul apei și pregătirea lemnelor. Tot STF menționează că, deși există perne și pilote, turiștilor li se cere să vină cu sac de dormit sau cu lenjerie proprie.
„Multe cabane nu sunt accesibile cu mașina iarna, iar accesul se face cu snowmobilul, sania trasă de snowmobile sau vehicule speciale ale gazdei. De asemenea, drumurile se pot închide din cauza viscolului. Un alt lucru esențial este check-in-ul, care se face aproape întotdeauna în timpul zilei, din motive de siguranță”, a explicat Marinela Munteanu, travel agent la Trav-Ellite.
În Norvegia, DNT (Asociația Norvegiană de Drumeție) operează o rețea extinsă de cabane. DNT arată că are peste 570 de cabane, iar la circa 450 nu există personal, fiind de tip self-service sau no-service; pentru multe dintre ele este necesară o cheie specială, disponibilă membrilor, contra unui depozit.
În Islanda, Ferðafélag Íslands (FÍ) gestionează cabane montane și publică reguli clare: turiștii trebuie să își aducă sac de dormit, în majoritatea cabanelor nu se pot cumpăra mese calde, iar gunoiul nu se lasă la cabană, ci se duce înapoi în zonele locuite.
Rezervare, acces și reguli de intrare
Pentru turiști, primul pas este să înțeleagă dacă o cabană se rezervă sau nu. În Finlanda, Luontoon.fi diferențiază clar între cabanele deschise (fără rezervare, gratuite) și cabanele de tip „shared rental hut” sau „rental hut”, care presupun rezervare și plată, iar cheia se obține prin procedura indicată de administrator.
În Norvegia, accesul la multe cabane neasistate depinde de „DNT-key”. DNT explică faptul că cheia se potrivește la cabanele self-service și no-service și că este disponibilă membrilor, cu depozit rambursabil. În ghidul de utilizare, organizația recomandă planificarea din timp, inclusiv alegerea traseului și procurarea cheii înainte de plecare.
Cabană. Sursa foto: Freepik
Dotări reale și ce trebuie pus în bagaj
Cea mai frecventă eroare a turiștilor este să pornească la drum cu așteptări de „cabană de vacanță” în sens clasic. În multe locații izolate, nu există electricitate, semnal stabil și nici apă la robinet.
La capitolul hrană, Islanda are un mesaj direct: în majoritatea cabanelor nu există posibilitatea de a cumpăra mese calde, deci turiștii își aduc mâncarea; există excepții limitate, menționate de FÍ, pe trasee foarte populare.
„De regulă, cabanele se află la 5-30 km de cel mai apropiat sat şi 20–50 km de un magazin sau servicii de bază. Pot fi chiar la peste 100 km, accesibile exclusiv prin transfer organizat”, a mai spus Marinela Munteanu.
În Finlanda, potrivit Luontoon.fi, multe cabane au sobă, toaletă și un minim de mobilier, iar în zonele sălbatice pot exista lemne, fierăstrău și topor, însă turistul trebuie să fie pregătit și pentru situația în care spațiul nu ajunge pentru toată lumea.
„Turiștii care aleg să se cazeze într-o cabană izolată trebuie să aleagă una cu transfer organizat de gazdă și să verifice dacă există încălzire constantă, toaletă interioară, apă curentă și sursă de electricitate. De asemenea, trebuie să facă provizii din timp, deoarece magazinele pot fi foarte departe. Mai mult, trebuie să își planifice activitățile ținând cont de cele 2-4 ore de lumină în mijlocul iernii”, a mai spus Marinela Munteanu.
