Cătălin Predoiu: Avem nevoie de un model economic propriu. Ce propune ministrul pentru următorii ani

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

România a ajuns într-un moment în care actualul model de dezvoltare economică nu mai poate susține creșterea pe termen lung, susține ministrul interimar al Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, cunoscut și ca Mr. Schengen. Într-un amplu articol publicat pe blogul său, acesta analizează modul în care economia românească s-a dezvoltat în ultimii zece ani, explică de ce consideră că principalele motoare ale creșterii și-au atins limitele și vorbește despre necesitatea construirii unei noi strategii economice naționale.

În analiza sa, Predoiu trece în revistă evoluția datoriei externe, modul în care au fost folosite fondurile europene, rolul consumului în economie și provocările pe care România le va avea după încheierea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Cătălin Predoiu: Economia României s-a sprijinit pe trei piloni în ultimii zece ani

La începutul analizei sale, Cătălin Predoiu explică faptul că, în urmă cu un deceniu, nivelul datoriei externe era semnificativ mai redus decât în prezent, iar dezvoltarea economică a fost construită pe trei direcții principale: împrumuturile externe, fondurile europene și consumul intern.

Potrivit ministrului, acest model a funcționat o perioadă, însă fiecare dintre cei trei piloni și-a arătat în timp limitele.

„În urmă cu 10 ani, datoria externă a României se situa la aproximativ 20% din PIB, un nivel relativ redus. În acea perioadă a fost conturat un model de dezvoltare economică bazat pe trei piloni principali: îndatorarea externă, fondurile europene și consumul”, scrie acesta în articolul publicat pe blogul său.

Cum au fost folosite împrumuturile externe, în opinia ministrului

Predoiu susține că o parte importantă din fondurile obținute prin împrumuturi externe a fost direcționată către majorări salariale, cheltuieli sociale și investiții locale, inclusiv prin Programul „Anghel Saligny”. Deși apreciază că multe dintre aceste proiecte au răspuns unor nevoi reale ale comunităților, ministrul consideră că o parte mai mare din resurse ar fi trebuit orientată către domenii cu impact economic pe termen lung.

„Primul pilon, îndatorarea externă, a finanțat în principal creșteri ale cheltuielilor salariale și ale asistenței sociale, dar și investiții în infrastructură cu un impact preponderent local sau regional. Prin Programul „Anghel Saligny”, resurse importante au fost direcționate către autoritățile locale pentru modernizarea drumurilor județene și comunale, construirea de poduri, școli, sedii administrative și alte obiective necesare comunităților.

Aceste investiții au răspuns unor nevoi reale, însă o parte semnificativă a resurselor ar fi trebuit orientată către sectoare cu efect de multiplicare ridicat asupra economiei: industriile viitorului, digitalizarea, valorificarea resurselor de minerale critice, cercetarea și tehnologiile avansate”, a scris ministrul.

Fondurile europene au reprezentat al doilea pilon al dezvoltării

În continuarea analizei, ministrul se oprește asupra modului în care România a valorificat fondurile europene. Acesta apreciază că absorbția banilor europeni a fost îngreunată de probleme administrative, birocrație și întârzieri în implementarea reformelor asumate.

Predoiu susține că aceste dificultăți au avut consecințe directe asupra finanțărilor disponibile pentru România și avertizează că perioada de implementare a PNRR se apropie de final.

„Al doilea pilon, fondurile europene, a fost afectat de o capacitate administrativă redusă, de birocrație și, în anumite situații, de corupție. În plus, prin PNRR, accesarea acestor fonduri a fost condiționată de implementarea unor reforme structurale dificile, pe care administrația românească nu a reușit să le finalizeze nici până în prezent. Reforma salarizării în sectorul public este doar unul dintre exemple.

În consecință, România a pierdut anul trecut miliarde de euro din fonduri europene, iar alte câteva miliarde sunt în continuare expuse riscului de a fi pierdute, în condițiile în care reformele asumate nu au fost implementate integral, iar Guvernul nu dispune de instrumentele constituționale necesare pentru adoptarea rapidă a actelor normative restante.

Mai mult, în august 2026 se încheie PNRR, ceea ce înseamnă că această sursă excepțională de finanțare nu va mai fi disponibilă.”

PNRR / sursa foto: dreamstime.com

Consumul, al treilea pilon al modelului economic

Ultimul element pe care Predoiu îl include în modelul economic al ultimului deceniu este consumul. În opinia sa, acesta a fost susținut în mare parte prin importuri, iar producția internă nu a reușit să țină pasul cu cererea.

Ministrul consideră că această situație a contribuit la adâncirea deficitului comercial și pune problema eliminării obstacolelor care afectează investițiile și dezvoltarea mediului privat.

„Cel de-al treilea pilon, consumul, a fost alimentat în mare măsură prin importuri. Deficitul comercial s-a adâncit deoarece oferta internă nu a reușit să răspundă cererii, în principal din cauza suprareglementării și a barierelor birocratice care continuă să descurajeze investițiile și dezvoltarea sectorului privat”, mai notează Cătălin Predoiu în analiza publicată pe blog.

Cătălin Predoiu: România nu mai are un model coerent de dezvoltare economică

După analiza celor trei piloni care au susținut economia în ultimul deceniu, Cătălin Predoiu afirmă că România se află într-un moment în care nu mai dispune de o strategie clară de dezvoltare. În opinia sa, problema nu este doar faptul că vechiul model și-a epuizat resursele, ci și lipsa unei alternative capabile să ofere direcție economiei în următorii ani.

Ministrul susține că, în prezent, nu există nici măcar la nivel conceptual un model economic care să poată fi urmat în mod consecvent.

„Astăzi, România nu dispune de un model coerent și viabil de dezvoltare economică, nici măcar la nivel conceptual.”

Potrivit ministrului, transformarea administrației nu poate începe prin reducerea personalului sau reorganizarea instituțiilor, ci printr-o analiză amplă a modului în care funcționează întregul aparat administrativ. Acesta consideră că este necesară o evaluare a legislației existente și a structurilor create pentru aplicarea ei, pentru a identifica suprapunerile, contradicțiile și reglementările care au devenit inutile sau care îngreunează activitatea mediului economic.

„Se vorbește constant despre reforme și dezvoltare economică, însă orice transformare profundă a administrației centrale și locale trebuie să înceapă cu un audit administrativ profesionist. Acesta ar trebui să analizeze comparativ cadrul legislativ și structurile instituționale create pentru aplicarea sa. Câte dintre reglementările pe care ministerele le aplică sau le emit mai sunt astăzi corelate între ele? Câte mai sunt necesare? Câte se suprapun, se contrazic sau reprezintă, în realitate, obstacole pentru mediul economic? În egală măsură, trebuie evaluat dacă fiecare dintre actualele structuri organizatorice și funcțiile administrative mai corespund responsabilităților generate de legislația în vigoare.”

România trebuie să își construiască un nou model economic, spune ministrul

În analiza sa, ministrul apreciază că simpla reducere a costurilor bugetare nu este suficientă dacă nu este însoțită de o simplificare a legislației și de o reorganizare a administrației. În opinia sa, cele două procese trebuie realizate simultan pentru ca instituțiile să rămână funcționale și, în același timp, să devină mai eficiente.

Predoiu estimează că o astfel de reformă nu poate fi realizată într-un timp scurt și vorbește despre un proces care s-ar putea întinde pe mai mulți ani.

„Procesul de dereglementare trebuie să se desfășoare simultan și în strânsă corelare cu reorganizarea administrației centrale și locale. Numai astfel pot fi obținute reduceri de costuri realizate rațional, fără afectarea capacității instituționale. O asemenea evaluare preliminară ar putea dura unul sau doi ani, iar implementarea efectivă a ajustărilor și optimizărilor administrative încă câțiva ani.”

După analiza administrației publice, Predoiu revine asupra economiei și susține că România trebuie să își redefinească strategia de dezvoltare pornind de la propriile resurse și de la avantajele pe care le are. În opinia sa, viitorul model economic ar trebui construit în funcție de realitățile demografice, structura forței de muncă și obiectivele strategice asumate de statul român.

„În paralel, România trebuie să își redefinească modelul economic național, pornind de la propriile resurse, de la realitățile demografice, de la structura profesională a populației active și de la obiectivele strategice asumate prin reprezentarea politică a suveranității naționale. Acest model trebuie construit în jurul avantajelor competitive ale României și adaptat atât nevoilor, cât și potențialului economiei private.”

Finalul PNRR ridică întrebări despre direcția economiei

În continuarea articolului, Predoiu atrage atenția că perioada de implementare a PNRR se apropie de final, iar România trebuie să stabilească rapid care va fi direcția dezvoltării economice după dispariția acestei surse importante de finanțare.

Ministrul pune sub semnul întrebării sustenabilitatea modelului bazat pe consum și avertizează că nivelul îndatorării limitează spațiul pentru noi împrumuturi.

„În august se încheie PNRR, obsesia ultimilor ani. Ce urmează? Care este modelul economic pe care îl vom urma? Despre ce vom mai vorbi în materie de dezvoltare economică? Consumul și-a epuizat capacitatea de a reprezenta principalul motor al creșterii. Suntem la limita supraîndatorării. Ne putem împrumuta în continuare, însă la costuri tot mai ridicate. Pentru ce anume? Cum repornim economia dacă nu avem nici măcar un model coerent pe care să îl urmăm?”

Predoiu: Reducerea deficitului bugetar este necesară, dar nu poate deveni un model de dezvoltare

În analiza sa, Cătălin Predoiu afirmă că echilibrarea finanțelor publice reprezintă o condiție importantă pentru stabilitatea economică, însă avertizează că aceasta nu poate înlocui o strategie de dezvoltare. În opinia ministrului, măsurile de reducere a deficitului sunt necesare pentru stabilizarea economiei, dar nu sunt suficiente pentru a genera investiții, locuri de muncă sau creștere economică pe termen lung.

Acesta consideră că România riscă să rămână blocată într-o politică axată exclusiv pe consolidarea fiscală, fără a avea o viziune privind relansarea economiei.

„Cantonarea exclusivă în zona măsurilor de reducere a deficitului bugetar și a ținerii costurilor bugetare sub control este o politică necesară, dar nu și suficientă pentru dezvoltare și, în orice caz, nu poate reprezenta în sine un model economic.”

Deficitul mai mic nu înseamnă automat și creștere economică

Ministrul atrage atenția că există state care au reușit să reducă deficitele bugetare fără ca acest lucru să fie urmat de o accelerare a economiei. În opinia sa, stabilitatea financiară trebuie însoțită de politici care să stimuleze investițiile și producția, astfel încât economia să devină mai competitivă.

Totodată, Predoiu susține că România trebuie să acționeze simultan atât pentru reducerea costurilor bugetare, cât și pentru stimularea economiei.

„Dacă deficitul bugetar e redus, nu înseamnă automat că economia se relansează. Sunt multe state cu deficite reduse și creștere economică mică, dar dobânzile mai mici, inflația mai redusă și salariile care evoluează în linie cu productivitatea pun bazele refacerii competitivității, iar pentru stimularea ofertei e nevoie și de un model de creștere.

Problema a fost tot timpul ponderea deficitului în PIB, nu doar deficitul, ceea ce înseamnă că trebuie acționat în continuare la ambele „capete” ale problemei: reduceri de costuri, dar și măsuri de stimulare economică.”

economie Romania / sursa foto: ChatGPT

Atragerea investițiilor străine, una dintre soluțiile propuse

După analiza măsurilor fiscale, Predoiu își îndreaptă atenția către investiții. Ministrul apreciază că România are nevoie de un program amplu de atragere a capitalului străin și spune că oportunități importante există atât în relația cu statele partenere strategice, cât și cu țările din regiunea Golfului, unde, potrivit acestuia, există resurse financiare disponibile pentru investiții.

În același timp, el susține că măsurile adoptate de fostul Executiv ar putea reprezenta un punct de plecare, însă acestea trebuie completate prin politici economice și discuții la nivel guvernamental.

„Reducerea deficitului bugetar a reprezentat o prioritate și o necesitate, iar acest lucru este înțeles de toată lumea. Totuși, în paralel trebuie dezvoltat un adevărat program ambițios de atragere a investițiilor străine, în special din statele partenere strategice și din regiunea Golfului, unde sunt multe lichidități care își caută plasamentul.

Reglementările promovate de guvern recent, acum 2–3 luni, până să fie incapacitat prin moțiunea de cenzură, ar putea fi un început, dar trebuie continuate în paralel și cu discuții politice de nivel guvernamental și politici țintite pentru atragerea de investiții majore, strategice, în domeniile pe care ni le selectăm ca fiind prioritare pentru interesul nostru economic național.”

Ministrul spune că România are nevoie de o strategie economică pe termen lung

În opinia lui Cătălin Predoiu, investițiile și măsurile punctuale nu sunt suficiente în lipsa unei direcții clare de dezvoltare. Acesta susține că România are nevoie de un model economic propriu, construit în funcție de interesele sale și aplicat pe parcursul mai multor cicluri de guvernare.

Ministrul apreciază că adevărata provocare începe după reducerea deficitului bugetar și ridică întrebarea privind direcția pe care o va urma economia în anii următori.

„Dar pentru aceasta, e nevoie de un model de dezvoltare, un model propriu național, care să răspundă intereselor noastre economice, nu ale altora și care să fie urmat pe parcursul mai multor cicluri de guvernare.

De aceea, întrebarea esențială rămâne însă aceeași: după reducerea deficitului, ce urmează? Ne limităm la continuarea măsurilor de consolidare fiscală sau construim, în sfârșit, un model economic capabil să repornească economia și să genereze creștere sustenabilă?”

Cătălin Predoiu leagă relansarea economiei de stabilitatea politică

În finalul analizei sale, Cătălin Predoiu susține că elaborarea unui nou model economic nu poate fi separată de contextul politic. În opinia sa, relansarea economiei și formarea unei majorități parlamentare stabile sunt două obiective care trebuie urmărite în paralel, deoarece lipsa unei reveniri economice ar putea afecta inclusiv susținerea politică a viitorului Executiv.

Ministrul consideră că provocarea nu este doar identificarea unei formule de guvernare, ci și găsirea unei strategii care să readucă economia pe un trend de creștere.

„Cred că aceasta este adevărata provocare pe care România trebuie să o rezolve, simultan cu identificarea majorității de voturi necesare învestirii și susținerii unui guvern în Parlament sau imediat după instalarea unui guvern. În absența unei relansări economice rapide, care să scoată țara din stagnare și să o readucă pe traiectoria creșterii, cele 233 de voturi se vor întoarce inevitabil împotriva celor care le-au obținut.”

Un consens politic asemănător celui pentru aderarea la NATO și Uniunea Europeană

Predoiu apreciază că un proiect economic național nu poate produce rezultate dacă este schimbat după fiecare ciclu electoral. Din acest motiv, susține că România are nevoie de un acord politic larg, care să permită aplicarea aceleiași strategii pe termen lung, indiferent de schimbările de guvern.

„Pentru elaborarea și aplicarea consecventă, pe parcursul a cel puțin 5–10 ani, a unui model economic național este însă nevoie de un consens politic larg, cvasigeneral, similar cu cel încheiat pentru aderarea României la NATO și UE.”

România ar trebui să își propună să devină o putere economică regională, consideră ministrul

În încheierea articolului, Predoiu vorbește despre obiectivele pe care, în opinia sa, România ar trebui să și le stabilească în următorii ani. Acesta apreciază că simpla reducere a deficitelor bugetare și evitarea retrogradării ratingului de țară nu reprezintă obiective suficiente și susține că statul român ar trebui să urmărească un rol economic mai important în regiune.

Ministrul consideră că un astfel de obiectiv poate fi atins doar printr-un model economic construit în funcție de interesele României și aplicat consecvent pe termen lung.

„Sunt de opinia că e timpul să ieșim din simplul statut de membru NATO și UE și de partener strategic al unor țări importante. Este momentul să ne punem problema să stăm mai mult pe „propriile picioare” și să ne formulăm și ambiția de a fi o putere economică regională, nu doar să ne reducem deficitele și să evităm downgrade-ul de țară.

Aceasta este o necesitate a momentului, dar, privită la modul absolut, este o ambiție mică, de țară fără pretenții.

Pentru a avea însă ambiții, avem nevoie de un model economic propriu gândit în primul rând pentru interesul nostru economic național și pentru bunăstarea fiecărei familii, a fiecărui cetățean; oricât de idilic ar suna, este singura politică realistă care va aduce și voturi pe termen lung.”