Într-o Românie cu milioane de pensionari la limita supravieţuirii, dar şi cu cei mai săraci angajaţi din UE, promisiunile de mai bine ale PSD au adus partidul la guvernare. Nota de plată a acestui program de guvernare va fi însă extrem de încărcată

În ţara în care hipermarketurile sunt cei mai mari angajatori naţionali, statisticile arată totuşi o realitate absurdă. Potrivit datelor oficiale, circa 90% dintre pensionari câştigă sub 1.500 de lei, nivelul minim pentru un trai decent, iar aproximativ 25% din salariaţi sunt plătiţi cu salariul minim pe economie.

Într-o avalanşă de promisiuni electorale, PSD a garantat că va opera o nouă majorare cu 200 de lei a salariului minim brut pe economie, până la valoarea de 1.450 lei, de la 1 februarie, dar şi că va indexa pensia minimă garantată de la 400 de lei, la 520 lei, ori va majora punctul de pensie la 1.000 de lei, chiar din acest an.

Locuri de muncă în pericol

Care vor fi costurile acestor măsuri? La capitolul salariu minim, statul ar putea ieşi chiar pe plus din această majorare, potrivit calculelor specialiştilor pentru EVZ. Creşterea salariului minim brut cu 200 de lei, care se va aplica la 1 februarie, va însemna o creştere a salariului net de 140 de lei, până la 1.065 de lei pe lună. În schimb, statul va încasa, din taxe, 718 lei, cu 105 lei în plus faţă de momentul actual. Pentru industriile uşoare, dar şi pentru micii întreprinzători, tensiunea va fi în creştere din cauza acestei majorări, care va împinge în sus toată grila de salarii.

Proaspătul ministru pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, Florin Jianu, spunea anul trecut, când reprezenta întreprinderile private mici și mijlocii din România, că majorarea salariului minim la 1.450 de lei este nesustenabilă şi va distruge o parte din locurile de muncă, mai ales în zona rurală. Ieri, la audierile din Parlament, s-a declarat de acord cu majorarea salariului minim, însă a solicitat atenţie faţă de firmele care se află în pericol să piardă locuri de muncă.

Cristian Pâravan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni (PIAROM), ne-a declarat că, „e bine că ajustezi pensiile şi salariile mici, dar punctul central trebuie să fie spijinirea celor care muncesc. La prima vedere, par măsuri pozitive, cu condiţia să stimulăm munca”.

Riscurile pentru economie

Preşedintele PIAROM a adăugat că statul va trebui să adopte o politică inteligentă de a crea locuri de muncă, în zonele deficitare, dar şi de a încuraja angajarea celor care stau doar pe ajutoare sociale. El a adăugat că majorarea acestor cheltuieli e sustenabilă în ideea că economia merge: „Dacă mediul de afaceri performează, toate lucrurile devin mai sustenabile. Dacă economia se gripează, vor fi mari probleme, pentru că sunt cheltuieli fixe”. El a atras atenţia şi la majorarea pensiei minime la 520 lei, care va ajunge să creeze egalitate între cei care au muncit şi cei care nu.

Haos la pensii

Datele oficiale arată că aproape un milion de români au o pensie între 400 şi 600 de lei după o viaţă de muncă şi altţi aproape o jumătate de milion care încasează pensia minimă garantată. Deficitul sistemului de pensii este uriaş, de 4 miliarde euro (circa 18 mld. lei), bani care trebuie împrumutaţi de stat pentru a plăti pensiile. Potrivit calculelor furnizate EVZ, doar majorarea punctului de pensie şi a pensiei minime ar însemna un efort bugetar suplimentar de 7,6 miliarde de lei. Neimpozitarea pensiilor sub 2.000 de lei și scutirea de la plata CASS a pensionarilor, aprobate ieri în Parlament, vor avea un impact de circa 300 de milioane de euro.

Banii, recuperaţi din majorări de taxe

Deja noul ministru al Finanţelor, Viorel Ştefan, a vorbit ieri în Parlament despre pachetul legislativ privind taxarea în domeniul hidrocarburilor, care va conţine, pe lângă o nouă formulă de stabilire a redevenţelor, şi un impozit suplimentar de 20% pe producţia de petrol şi gaze naturale care nu se prelucrează în ţară. În plus, să nu uităm că PSD a vrut să amâne reducerea TVA şi eliminarea unor taxe, de la 1 ianuarie.