În parohia Sfântul Gheorghe – Orbic din Buhuşi, judeţul Bacău, oamenii trăiesc în armonie, precum primii creştini de odinioară. Preotul Gheorghe Bârjovanu spune că, acolo, nimeni nu e singur.
În pelegrinările mele îmi dau seama că "omul sfinţeşte locul" nu este o vorbă în vânt sau o expresie bună de citat atunci când vrei să măguleşti pe cineva, vorba letopiseţelor. În parohia Sf. Gheorghe - Orbic, din Protopopiatul Buhuşi, judeţul Bacău - enoriaşii au început să se aproprie mai mult de biserică de când paroh le este preotul Gheorghe Bârjovanu.
De la venirea lui, începând cu luna noiembrie 2010, biserica a fost racordată la gaz metan şi apă curentă, a fost introdusă sonorizarea şi încălzirea centrală, atât în biserică cât şi în Aşezământul social – filantropic ,,Casa Pâinii", precum şi iluminatul electric în cimitirul parohial. Parohia Orbic este aşezată în cartierul Orbic, pe strada cu acelaşi nume, fiind formată din 420 de familii. Cartierul este situat în partea de nord a oraşului Buhuşi şi se întinde pe o lungime de 5 km, pe ambele părţi ale drumului ce duce de la Buhuşi spre Roman. Orbicul este o aşezare veche datând de pe vremea lui Ştefan cel Mare. Istoria consemnează luptele cu Petru Aron pe dealul Orbicului (14 aprilie 1457). Cartierul nu are alte instituţii decât biserica ortodoxă şi o şcoală de arte şi meserii. Biserica parohială cu hramul Sf. Gheorghe a fost construită între anii 1924 – 1937. Este construită din cărămidă şi acoperită cu tablă. Biserica privită în exterior are un aspect bine proporţionat, fiind împodobită cu două turle din zid, în turla de miazănoapte fiind aşezate clopotele. Iubirea dintre semeni
După cutremurul din 4 martie 1977, aşezământul a fost renovat, iar în 1985 a fost tencuit în exterior în praf de piatră. Catapeteasma este din lemn de tei, cu stâlpi sculptaţi fiind pictată de pictorul Cristea I. din Bucureşti. În anul 1990 a fost ridicată casa de prăznuire. Clădirea este construită din bolţari şi este acoperită cu tablă. În exterior este făcută tot din praf de piatră, iar în interior pictată de pictorul Vasile Popescu.
,,Ca preot paroh nou, am avut bucuria să găsesc biserica ridicată, trebuind doar să o păstrăm. Dacă îţi apropii mai întâi sufletele de biserică şi zideşti acolo unde trebuie, vine şi cealaltă parte a bisericii văzute. Am avut o moştenire frumoasă, lăsată de la fostul preot paroh, în sensul că a ţinut o rânduială în toate, şi astfel mi-a venit şi mie foarte uşor. Acum trebuie să mă concentrez pe biserica din sufletul fiecărui credincios din parohia pe care o păstoresc. Biserica înseamnă comunitate. Când a coborât termenul acesta, de biserică, la nivel de suflet, s-a simţit scoaterea omului din singurătate. Apropindu-i pe oameni de Hristos, de fapt i-am apropiat între ei", ne-a declarat preotul Gheorghe Bârjovanu.
Bucuria de a face bine
Bolnavii de la Spitalul de Psihiatrie din Buhuşi sunt ocrotiţi de Parohia Orbic, ei primind, pe lângă pachete cu fructe, o masa caldă pe zi de Sfintele Sărbători.
,,Cred că este firesc să îi ajutăm pe cei care au nevoie de noi, ştiut fiind că, dacă facem bine acestor fraţi ai noştri, facem o faptă bună către Mântuitorul Iisus Hristos. Pentru că suntem în anul omagial închinat Sfântului Maslu şi al îngrijirii bolnavilor, trebuie să menţionăm că numai prin astfel de activităţi filantropice ducem mai departe tradiţia de veacuri a Bisericii Ortodoxe. Prin acest duh de unitate şi de comunitate ce se adună în jurul altarului lui Hristos Cel Milostiv se realizează o dublă bucurie, celor care dăruiesc şi celor care primesc“, spune părintele paroh Gheorghe Bârjovanu. Citiți și:
- La trapeza Bisericii, o masă caldă
- Biserica poartă de grijă tinerilor de la ţară