Asasinatul din Piatra-Neamţ are rădăcini adânci şi implicaţii nebănuite. O demonstrează şirul de evenimente în care au fost implicaţi protagoniştii acestei răfuieli de tip mafiot care, din anul 2005 şi până în prezent, a fost presărat cu tentative de asasinat, incendieri de maşini sau fapte de corupţie urmate de arestări la nivel înalt.

Totul a început în anul 2005, atunci când, pe baza unor interceptări telefonice ale convorbirilor dintre doi interlopi ieşeni,Tiberiu Cristodorescu şi basarabeanul Vasile Rodideal, făcute de Serviciul Român de Informaţii, procurorii de la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism (DIICOT) şi, prin disjungerea cauzelor, cei de la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) au întocmit mai multe dosare penale.

În stenogramele discuţiilor dintre interlopi şi diferite persoane apar nume cu greutate precum cel al lui Sorin Crivăţ, fostul secretar de stat în cadrul Ministerului Integrării Europene arestat şi mort, apoi, în condiţii suspecte în penitenciarul Codlea.

Apoi, sunt pomenite nume sonore precum cel al fostului şef al Poliţiei Române, Gheorghe Plai (atunci şef al IJP Iaşi, iar în prezent şeful IJP Botoşani), al lui Cătalin Văleanu, soţul preşedintei Curţii de Apel Iaşi (atunci vicepreşedinte), sau al fostului prefect Radu Prisacaru, arestat, în 2006, pentru luare de mită.

Ieri, Dan Valentin Fătuloiu, secretar de stat în MAI, a anunţat că-l va demite pe Aurel Şoric de la şefia IPJ, în urma asasinatului din Piatra-Neamţ. Ca reacţie la această decizie, peste 1.300 de poliţişti ameninţă cu demisia, în semn de solidaritate cu şeful IPJ.

Războiul de cinci ani

În primul dosar întocmit de DIICOT, Vasile Rodideal a fost acuzat de plănuirea unui atentat împotriva lui Tiberiu Cristodorescu. A fost semnalul unui şir de răfuieli de tip mafiot disputate pe teritoriile judeţelor Iaşi şi Neamţ. Anchetatorii susţin ca Rodideal urma să-i pună o bombă sub maşina lui Cristodorescu. Ulterior, pentru fapta sa, basarabeanul a fost condamnat la 18 ani închisoare.

În alte două dosare instrumentate de DNA, disjunse din cel instrumentat de procurorii DIICOT, apar numele altor două personaje cu "greutate": fostul deputat de Neamţ Iulian Toncu şi fostul ofiţer de poliţie Cristian Popa. Alături de Popa, în acelaşi dosar apare numele lui Gheorghiţă Cătălin Mararu. Cert este că, din această dispută a foştilor parteneri de afaceri, Rodideal şi Cristodorescu, Moldova a devenit un câmp de luptă pentru interlopi, avându-i în prim plan pe fraţii Mararu.

"Războiul" început la Iaşi în 2005, s-a extins cu repeziciune în Neamţ. De dupa gratii, Vasile Rodideal a cerut ajutorul finului Gheorghiţă Mararu pentru a se răzbuna pe rivalul său. De atunci, actori în lupta purtată pe parcursul a cinci ani sunt apropiaţi atât ai lui Vasile Rodideal, cât şi ai lui Tiberiu Cristodorescu.

Filmul unui conflict anunţat

Din informaţiile poliţiştilor de la Crimă Organizată reiese că primul conflict a însemnat şi prima confruntare dintre cel împuşcat duminică, Gheorghe Mararu, şi călăul său Cristian Chirlău, zis "Falău".

La sfârşitul anului 2005, acesta din urmă, l-a urmărit într-o seară, în timp ce se întorcea de la discoteca. Simţind că este urmărit, Mararu l-a aşteptat pe Falău să ajungă lângă maşina lui şi l-a luat prins, înainte să poată fugi. Primul conflict a fost unul verbal, în care Falău nega că l-ar urmări pe Mararu iar acesta din urmă îl ameninţa, ştiind că este locotenentul lui Dumitru "Puiu" Marinescu, omul de încredere al lui Tiberiu Cristodorescu.

La o săptămână după acest incident, maşina lui Mararu a fost incendiată exact în acelaşi loc în care îl prinsese pe Falău, în parcarea din faţa locuinţei lui. Replica lui Mararu a fost o bătaie soră cu moartea aplicată lui Falău, pe care l-a bănuit că i-a incendiat maşina.

Victima a ajuns pe patul de spital cu mâinile şi picioarele rupte. La o lună şi jumătate după acest incident, Mararu a fost aşteptat în scara blocului în care locuia de trei indivizi care l-au lovit cu o ţeavă. El a reuşit să fugă şi a scăpat doar cu câteva lovituri. După alte două luni, o altă maşină a lui Mararu, un Porche Cayenne, a fost incendiată în faţa hotelului Central din Piatra Neamţ.

Autorităţile acuzate de neimplicare

La trei zile după incendierea maşinii lui Mararu a avut loc tentativa de asasinat a lui Puiu Mironescu. Pe 20 februarie 2006, acesta a fost împuşcat în plină stradă de un necunoscut. A fost secerat de o rafală de mitralieră trasă ziua în amiaza mare de un barbat care nici măcar nu a catadicsit să se mascheze. A fost împuşcat de două ori: o dată în mandibulă şi încă o dată în picior. Interesant este că martorii implicaţi în acest conflict au acuzat deseori lipsa de implicare a poliţiştilor.

Potrivit unora, cele mai multe dintre faptele reprobabile care au avut loc în acest timp erau anunţate dinainte însă, coincidenţă sau nu, poliţiştii erau mai tot timpul în altă parte decât la locul faptei."Politiştii din Neamţ nu au făcut nimic pentru a preîntâmpina ce s-a întâmplat acolo. Au avut informaţii clare despre tentative de asasinat", a declarat Cristodorescu, citat de presa locală.

Dosarul "Transchim": 4,5 milioane de euro pagubă la buget

Anchetatorii au început urmărirea membrilor clanurilor moldovene mai ales în timp ce instrumentau un caz de spălare de bani şi evaziune fiscală. Dosarul "Transchim" a fost unul dintre cele mai complexe instrumentate de anchetatorii ieşeni.

Pe baza interceptărilor din acest caz, a fost descâlcită o parte din ţesătura de tip mafiot realizată în jurul unuia dintre personajele implicate în conflictul cu fraţii Mararu: Tiberiu Francisc Cristodorescu. DNA Iaşi l-a trimis în judecată pentru instigare la evaziune fiscală, spălare de bani şi constituirea unui grup infracţional organizat.

Printre cei arestaţi în acest dosar s-a numărat şi Sorin Crivăţ. Fostul secretar de stat a murit în penitenciar la scurt timp după ce jucase o partidă de tenis cu piciorul. Avea doar 33 de ani şi, oficial, s-a concluzionat că a murit de inimă. Contestatarii acestei variante susţin că a fost victima unui asasinat deoarece ar fi ştiut numele unor personaje importante implicate în afaceri necurate.

Potrivit anchetatorilor, între anii 2004-2006, cei şase inculpaţi în acest dosar ar fi efectuat operaţiuni comerciale fictive cu produse petroliere prin intermediul a trei firme din Iaşi, Vaslui şi Botoşani şi a unor "firme fantomă". Produsele petroliere erau scutite temporar de plata accizelor pe motiv că ar fi fost destinate altor scopuri decât carburanţi auto. Astfel, din vânzarea degresanţilor, a uleiurilor minerale şi a motorinei pentru nave drept carburanţi auto, statul ar fi fost prejudiciat cu 4,5 milioane de euro.

Stenograme care acuză

Din stenogramele înregistrate la dosarul "Transchim", reiese că membrii reţelei aveau legături şi influenţe la nivelul conducerii Poliţiei, magistraturii şi politicii. Astfel, potrivit unei discuţii dintre Sorin Crivăţ, pe atunci consilier şef la Oficiul Participaţiunii Statului şi Privatizării în Industrie din cadrul Ministerului Economiei, şi interlopul Tiberiu Cristodorescu reiese că fostul şef al Poliţiei Române, comisarul şef Gheorghi Plai avea legături cu basarabeanul Vasile Rodideal. "Eu stau să mă gândesc la domnul comisar Plai (pe atunci şeful IJP Iaşi n.r.), Rodidaeal a fost omul lui. Şi Rodiedeal i-a dat informaţii şi a şi cotizat", se specifica într-o discuţie între cei doi.

Într-o altă discuţie, şoţul actualei preşedinte a Curţii de Apel Iaşi îl anunţa, fericit, pe Cristodorescu: "Avem o nouă vicepreşedintă la Curtea de Apel. O cheamă Cristina Vălean. Şi discutăm luni mai multe", spunea Cătălin Văleanu, la scurt timp după numirea soţiei sale în funcţia de vicepreşedinte.

Tot dintr-o discuţie dintre Cristodorescu şi Crivăţ reiese că cei doi s-ar fi ocupat ca Rodiedal să fie fie "aranjat" în închisoare.

"Îi dăm la om ca să-l bage în cameră cu nişte băieţi buni", se precizează în stenograma discuţiei dintre cei doi. Mai grav este că, deşi stenogramele au fost făcute publice încă din 2007, acestea nu le-au afectat cariera unora dintre personajele pomenite în interceptări. Ba, dimpotrivă, Gheorghi Plai a devenit, în 2008, şeful Poliţiei Române iar Cristina Vălean este preşedintele celei mai importante instanţe din Moldova, Curtea de Apel Iaşi, acolo unde se judecă toate recursurile judecătoriilor din această zonă a ţării.