Pensionar. Sursă foto: Freepik
Din cuprinsul articolului
Mica recalculare este cel mai așteptat proces din 2025 pentru pensionarii României, cei mai mulți dintre ei cu venituri modeste. Recalcularea pensiilor pentru veniturile nepermanente a fost promisiunea începutului de an pentru mulți pensionari români. În județul Olt, însă, procesul bate pasul pe loc, deși aproape 7.000 de cereri au fost deja depuse.
Situația în județul Olt: cereri multe, rezultate zero
Potrivit Casei Județene de Pensii Olt, până la începutul lunii mai 2025 fuseseră depuse aproximativ 7.000 de cereri de recalculare. Cu toate acestea, nicio recalculare nu a fost finalizată până în prezent.
Principala problemă este infrastructura informatică. Softurile necesare pentru procesarea acestor noi tipuri de informații nu sunt încă funcționale. La aceasta se adaugă și lipsa de personal specializat și volumul mare de muncă.
Adeverințele trebuie să respecte un format clar
Un alt obstacol major este modul în care sunt completate adeverințele. Legea prevede că toate documentele eliberate după 1 septembrie 2024 trebuie să respecte modelul prevăzut în Anexa 6 din Legea 360/2023.
Mai exact, adeverințele trebuie să menționeze clar că s-au plătit contribuții de asigurări sociale (CAS) pentru sumele respective. În lipsa acestei informații, documentul nu este luat în considerare.
Reprezentanții CJP Olt spun că foarte multe dintre adeverințele primite sunt incomplete sau incorecte, ceea ce duce la întârzieri suplimentare și necesitatea revenirii către emitent.
Nu există termen-limită, dar există o capcană în Mica recalculare
Pensionarii pot depune aceste documente oricând, însă trebuie să știe că majorarea pensiei va fi valabilă doar de la luna următoare depunerii cererii complete. Cu alte cuvinte, orice întârziere în obținerea documentelor înseamnă pierderi financiare pe termen lung.
„Dacă cineva aduce adeverința în iunie, recalcularea va produce efecte din iulie, nu din ianuarie. Nu există aplicare retroactivă”, au precizat oficialii Casei de Pensii pentru Adevărul.
Reacții din sistem: lipsă de digitalizare, lipsă de resurse
Specialiștii atrag atenția că reforma este bună în teorie, dar prost implementată. Lipsa unui sistem informatic centralizat, a digitalizării arhivelor și a personalului pregătit creează un blocaj la nivel național.
„E o reformă necesară, dar una cu două viteze: una legislativă și una birocratică. Fără infrastructură digitală, rezultatele întârzie sau nu vin deloc”, a declarat un expert în politici publice.
Cupoane de pensie. Sursa foto: Arhiva EVZ
Caz concret: eforturi mari, rezultate incerte
Un pensionar din Slatina a povestit pentru Adevărul că încearcă de luni de zile să obțină o adeverință de la o firmă care nu mai există.
„Mi-au spus că trebuie să contactez arhiva unei societăți din alt județ. Am trimis emailuri, am sunat, dar nu primesc răspuns. Mă descurc greu, dar nu mă las. Pensia mea e mică și fiecare leu contează”, a spus bărbatul.
Situații similare sunt întâlnite frecvent în rândul foștilor angajați din industrie, transporturi sau sănătate – domenii unde sporurile erau frecvente și semnificative.
Ce este „mica recalculare” a pensiilor
Conform Legii nr. 360/2023, pensionarii pot cere recalcularea pensiei pentru a include venituri nepermanente – cum ar fi sporurile, al 13-lea salariu sau alte prime. Aceste sume nu au fost luate în calcul anterior, deși s-au plătit contribuții de asigurări sociale pentru ele.
Noua lege permite acum valorificarea acestor venituri, dar cu o condiție: pensionarii trebuie să aducă adeverințe de la foștii angajatori sau din arhivele unde s-au transferat documentele firmelor desființate.
Sursa foto: Ziarul Național
Ce urmează?
Guvernul a promis că va accelera digitalizarea sistemului de pensii și că vor fi alocate fonduri pentru instruirea personalului. Însă, până la începutul lunii mai, niciun dosar nu fusese soluționat în județul Olt.
În lipsa unui sistem clar și funcțional, mii de pensionari rămân în așteptare. Legea există, dar beneficiile ei reale întârzie.
