Patriarhul Daniel. Sursă foto: Facebook
Din cuprinsul articolului
Evenimentele liturgice dedicate proclamării generale a canonizării celor 16 Sfinte Femei Românce vor avea loc la Catedrala Patriarhală „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” din Bucureşti, urmând să se desfăşoare pe parcursul a două zile, conform programului anunţat.
16 Sfinte Femei Românce, canonizate. Slujbe și procesiuni la Catedrala Patriarhală
Joi, 5 februarie, de la ora 17:00, la Catedrala Patriarhală, după săvârşirea Vecerniei, va fi oficiată ultima slujbă de pomenire pentru cele 16 femei românce cu viaţă sfântă, dintre care muceniţe, monahii, soţii de domnitori, mame de sfinţi şi mărturisitoare.
Vineri, 6 februarie, programul liturgic va începe la ora 7:45, cu procesiunea sfintelor moaşte din Catedrala Patriarhală – ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ale Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena şi ale Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina – precum şi ale Sfintei Mare Muceniţe Ecaterina, aduse de la Reşedinţa Patriarhală. Acestea vor fi aşezate în Baldachinul Sfinţilor, pentru a permite accesul credincioşilor la închinare.
Între orele 8:30 şi 12:30, Sfânta Liturghie va fi săvârşită în Catedrala Patriarhală de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Înainte de finalul slujbei, va avea loc solemnitatea proclamării generale a canonizării celor 16 femei românce cu viaţă sfântă, oficiată de Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, înconjurat de ierarhii Sfântului Sinod.
Decizia Sfântului Sinod
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, întrunit în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei, a aprobat canonizarea celor 16 femei cu viaţă sfântă în şedinţa de lucru din 1 iulie 2025.
Icoane Sfinte Romance. Sursă foto: Basilica.ro
Cine sunt cele 16 Sfinte Femei Românce canonizate
Printre acestea se numără Doamna Maria Brâncoveanu (1661-1729), soţia Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, care va fi cinstită ca Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu, în data de 16 august. De asemenea, a fost canonizată Schimonahia Filofteia Antonescu de la Mănăstirea Pasărea, mama Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, cu cinstire pe 12 aprilie, precum şi Monahia muceniţă Evloghia Ţârlea de la Mănăstirea Samurcăşeşti-Ciorogârla, cinstită la 19 decembrie.
Lista mai cuprinde Schimonahia Elisabeta Lazăr de la Mănăstirea Pasărea, Monahia Platonida, soţia Sfântului Voievod Neagoe Basarab, cunoscută ca Sfânta Cuvioasă Platonida de la Argeş, Măndălina Cătălinici – Sfânta Magdalena de la Mălainiţa, Schimonahia Mavra de pe muntele Ceahlău, precum şi Schimonahia Nazaria şi Schimonahia Olimpiada, primele mari stareţe şi ctitoare ale Mănăstirii Văratic.
Au fost incluse și Olimpia Tănase, mama Cuviosului Petroniu de la Prodromu, Blandina Gobjila, învăţătoare deportată timp de 15 ani în Siberia, Monahia Elisabeta (Safta) Brâncoveanu, Anastasia Şaguna, mama Sfântului Ierarh Andrei Şaguna, Monahia Filotimia Manolache de la Mănăstirea Râmeţ, Monahia Antonina Diaconu de la Mănăstirea Tismana, precum şi Monahia Matrona Ciupelea, stareţa Mănăstirii Hurezi.
Fiecare dintre cele 16 sfinte va fi cinstită anual la data stabilită de Sfântul Sinod, în calendarul Bisericii Ortodoxe Române.
