Evenimentul Zilei > Politica > „Candidatul acoperit”, greu de descoperit
„Candidatul acoperit”, greu de descoperit

„Candidatul acoperit”, greu de descoperit

Președintele Traian Băsescu a aruncat în aer scena politică atunci când i-a avertizat pe candidații la Cotroceni că trebuie să spună dacă au colaborat cu Serviciile Secrete, pentru că, altfel, îi va deconspira el.

Legislația în domeniul siguranței naționale face aproape imposibilă deconspirarea celor care au lucrat sub acoperire. Potrivit unor ordine interne din cadrul serviciilor secrete, ofițerii sub acoperire depun chiar și jurământul folosind numele sub acoperire. Afirmația președintelui a stârnit valuri și la nivel parlamentar, reprezentanții PNL și PDL anunțând că vor cere constituirea unei comisii parlamentare de anchetă, deși majoritatea unor astfel de demersuri au fost sortite eșecului. Între timp, candidații la prezidențiale au negat că au fost ofițeri acoperiți.

„Nemți sub acoperire nu erau”

EvZ a stat de vorbă cu avocați, parlamentari din comisia pentru controlul SRI și cu Florian Bichir, membru al CNSAS, pentru a afla detalii pe acest subiect. Deputatul PDL Cezar Preda a afirmat că nu știe dacă șeful statului „a vorbit serios”. „În activitatea mea de parlamentar pe zona SRI nu am intrat în posesia unui nume care s-ar afla într- o listă a ofițerilor sub acoperire”. „Nemții nu se făceau ofițeri sub acoperire, oricum”, a subliniat Preda, râzând. Întrebat dacă o instanță de tribunal poate să spună dacă cineva este ofițer sub acoperire, senatorul PSD Daniel Savu a afirmat că nu este posibil. „Nu există un capitol de lege care să facă referire la ofițerii sub acoperire. Cum ar fi să deconspirăm toți ofițerii de securitate?”, a întrebat, retoric, Savu. Florian Bichir, membru al CNSAS, a afirmat că mai toți candidații importanți la prezidențiale au fost verificați în momentul în care au devenit parlamentari sau primari, dar vor fi din nou verificați după ce BEC va trimite candidaturile. „Puțin probabil să găsească ceva”, a precizat Bichir, spunând că au fost deconspirați aproximativ 80 de ofițeri care erau sub acoperire înainte de ,89.

Neacșu: Fost magistrat sau parlamentar

Avocatul Toni Neacșu spune că, potrivit legii, in formațiile SRI pot deveni publice doar după 40 de ani de la arhivare. „Cu toate acestea, nu constituie infracțiune divulgarea unor informații care prin ele însele se referă la săvârșirea unor in frac țiuni”, scrie Neac șu, pe blo gul său. Po trivit legii, personalul SRI și SIE nu poate face parte din partidele politice. Deci, dacă unul dintre candidații la prezidențiale activează în servicii, atunci identitatea acestuia poate fi divulgată. „Interdicția generală privind incompatibilitatea totală a funcțiilor există cu privire la parlamentari și la personalul din justiție”, spune Neacșu, care concluzionează că cel mai probabil, este vorba despre un fost magistrat sau parlamentar înscris în cursa pentru prezidențiale. În februarie 2013, directorul SRI, George Maior, spunea că nu există ofiţeri acoperiţi printre parlamentari, existând posibilitatea de a controla acest lucru. „Nu există (ofi ţeri acoperiţi printre parlamentari – n.r.), există şi posibilitatea de a controla acest lucru (…) Dacă mă întreabă oficial şi eu spun că nu, acest răspuns are şi o valoare juridică clară”, a afirmat acesta, la Digi 24.

Cătălin Harnagea (ex-SIE): „Și intenția se pedepsește”

Fostul director al SIE în perioada 1997-1999, Cătălin Harnagea, a criticat dur afirmațiile șefului statului, susținând că simpla intenție de a deconspira numele unui ofițer acoperit este o faptă penală. „Nu este posibil așa ceva! Ce puțin, după legile noastre, deconspirarea unui ofițer sub acoperire este o faptă penală și poate fi încadrată și la trădare”, a susținut Harnagea, care a precizat că o astfel de faptă este pedepsită inclusiv de Codul Penal. „Și intenția se pedepsește”, a insistat fostul șef al SIE, spunând că grav este și faptul că se „anticipează”.

Klaus Iohannis, Victor Ponta și Monica Macovei neagă

Întrebat de EvZ dacă își va completa CV-ul, Klaus Iohannis a răspuns: „Cu două mandate la Cotroceni”. Liderul PNL a mai afirmat că este sigur că preşedintele Băsescu nu s-a referit la el când a vorbit de ofiţeri acoperiţi în rândul actualilor candidaţi prezidenţiale. „Evident că nu se referea la mine, domnul Traian Băsescu ne-a verificat pe toți”, a spus premierul Victor Ponta. Și președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a afirmat că nu el este cel la care s-a referit președintele. „Nu am fost şi nu sunt ofiţer acoperit sau în orice alt fel al vreunui serviciu de informaţii român sau străin”, a spus și Monica Macovei, cerând comisiilor de control ale SRI şi SIE din Parlament să îi audieze pe directorii celor două instituţii şi să lămurească subiectul.

„În absența legii, domnesc cutumele”

Fostul general de securitate Aurel Rogojanu a explicat pentru cotidianul.ro că identitatea unui ofițer acoperit este cunoscută de o singură persoană. „Identitatea reală a acestuia este cunoscută de o singură persoană, dincolo de aceasta ofiţerul acoperit este un indicativ alfabetic şi numeric, un cod în care cunoscătorii din interiorul seviciului pot identifica departamentul şi persoana de legătură cu ofiţerul”, a spus Rogojanu. Deși e șeful CSAT, șeful statului nu are acces la informații privind foștii și actualii agenți speciali. „În România, sub aspect juridic, instituţia ofiţerului acoperit este doar enunţată ca o resursă a serviciilor de informaţii pentru securitate naţională, fără a exista şi o reglementare care să rezolve aspectele extrem de complexe (…) În absenţa legii, domnesc cutumele”, a mai explicat fostul general de securitate.

Publicat in categoriile: Politica
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: