Decizia Ministerului Sănătății de reevaluare a listei de compensate propuse de Eugen Nicolăescu stârnește noi controverse în rândul producătorilor de medicamente și pacienților. Deși majoritatea contestă vechea evaluare, pe motiv că a fost făcută cu încălcarea legii și fără un calcul al impactului economic, aceștia critică și măsura lui Nicolae Bănicioiu de decontare, fără nicio evaluare, a celor 17 molecule noi pentru boli rare. Unele dintre acestea, care se adresează unei categorii restrânse de pacienți, nu au trecut nici măcar prin vechea procedură de evaluare.

Lobby puternic

Ordinul fostului ministru Nicolăescu, ce stabilea criteriile de evaluare a medicamentelor ce urma a fi compensate, a fost puternic criticat, pe motiv că nu ține seama de principiile economice. Drept dovadă: cele 137 de molecule noi care au aplicat au fost apobate fără excepție de comisiile de specialiate din cadrul MS.

„De ce au fost aprobate toate? Conform mecanismului de evaluare recent abrogat, exista un scor maxim de zece puncte și unul minim de șapte puncte pentru ca un medicament să fie aprobat. Acest scor minim era ușor de obținut: două puncte, dacă se decontau și în alte țări, alte două se dădeau pentru experiența medicilor cu acel medicament, nu exista nicio analiză socio- economică. Inițial se stabilise o limită de opt puncte, mai greu de atins, dar prin lobby-ul companiilor farmaceutice, s-a ajuns la un scor mai mic. Sunt interese mari”, susține Dragoș Damian, președintele Asociației Producătorilor de Medicamente Generice (APMGR).

Decizia de abrogare a vechiului ordin ar avea legătură inclusiv cu conflictul de interese în care se aflau medicii evaluatori, majoritatea având contracte cu industria farma. „Nicolăescu a dat inițial un ordin de înființare a comisiilor de specialitate, care aveau strict un rol consultativ. Ulterior, printr-un alt ordin s-a stabilit că ele fac și evaluarea, deci au rol decizional. Să fie clar, toate aceste medicamente au o eficacitate dovedită, nu mai avem nevoie de comisii să certifice asta, ci care să facă o evaluare a sustenabilității. Asta nu s-a făcut. În plus, dosarele au trecut în primă fază prin mâna unei singure persoane”, spune și expertul în sănătate Sorin Paveliu.

Bolnavii de cancer, discriminați

Nici compensarea subită a celor 17 molecule noi pentru boli rare nu e privită cu ochi buni. „Ok, evaluarea veche e proastă și se șterge, atunci de ce introduci pe lista de compensate alte medicamente fără nicio evaluare și fără temei legal? Deși au spus că acestea sunt medicamente pentru care nu există alternativă, ele nu sunt singurele medicamenteorfane, iar prin precedentul acesta se face mai mult rău decât bine. Procesul este suspect, pentru că unele produse au fost înregistrate doar de câteva luni în Europa și brusc au apărut pe lista scurtă. Asta înseamnă că cineva a făcut un lobby foarte agresiv,”, mai spune expertul, căruia i se pare discriminatoriu ca doar o parte dintre bolnavii de cancer să aibă acces la tratamente noi. Din acest motiv, asociațiile de pacienți vor, să deschidă mai multe acțiuni în instanță împotriva statului.

„Cele 17 medicamente noi care au fost introduse pe lista de compensate nu au trecut prin nicio evaluare.”
SORIN PAVELIU, expert sănătate

Exemplul UE, argumentul producătorilor

De cealaltă parte, producătorii de medicamente inovatoare nu văd rostul unei noi evaluări. „O evaluare de la zero nu are ce să aducă în plus din punct de vedere al medicamentelor ce se află acum pe lista de așteptare. Nu trebuie decât să ne uităm la UE, unde peste 80% dintre cele 137 de medicamente noi aflate în așteptare sunt rambursate în toate țările, de mai mulți ani, iar celelalte 20% sunt compensate într-un număr semnificativ de țări. Dacă acel sistem de asigurări le-a considerat corecte pentru pacienții lor, de ce nu ar fi și pentru România?”, spune Dan Zaharescu, director executiv în cadrul Asociației Producătorilor Internaționali de Medicamente.

Te-ar putea interesa și: