Străzile cu rezonanţă comunistă, Primăverii şi Herăstrău, ar putea fi rebotezate cu numele cuplului Lovinescu-Ierunca, la cererea societăţii civile.
Bulevardul Primăverii şi strada Herăstrău, adrese celebre pentru nomenclatura comunistă, ar putea fi rebotezate după doi cunoscuţi luptători împotriva regimului totalitarist. Monica Lovinescu şi Virgil Ierunca sunt două nume cu rezonanţă pentru rezistenţa anticomunistă, pe care bucureştenii le-ar putea citi, cândva, pe plăcuţele străzilor pe care, până în 1989, nu aveai voie nici să gândeşti că poţi călca. Este o propunere făcută ieri de Vladimir Tismăneanu şi Horia-Roman Patapievici, într-o scrisoare deschisă adresată primarului general Sorin Oprescu.
Greu de spus când şi dacă se va decide această schimbare. Cinstirea memoriei celor doi, prin botezarea unor străzi cu numele lor, a fost decisă, de principiu, de Consiliul General încă din luna mai, însă practic nu s-a făcut nimic până acum. Unde au locuit „ştabii comunişti“
Tismăneanu spune că redenumirea acestor străzi în cinstea „Binomului de aur al culturii române“, Monica Lovinescu şi Virgil Ierunca, ar însemna un gest de „reparaţie istorică şi morală“.
Alegerea acestor străzi nu e întâmplătoare întrucât ele au constituit cartierul general al nomenclaturii comuniste.
„Bulevardul Primăverii a purtat, între anii 1948 şi 1962, numele sinistrului inchizitor ideologic Andrei Zdanov“, spune Tismăneanu. Tot el aminteşte că Piaţa „Charles de Gaulle“ purta numele lui Stalin, iar bulevardul „Mircea Eliade“ se numea Kalinin.
Familia Ceauşescu îşi avea reşedinţa pe strada Kalinin, colţ cu „Andrei Zdanov“. „Tot aici, pe Primăverii, erau concentraţi ştabii propagandei comuniste: Iosif Chişinevschi, Dumitru Popescu-Dumnezeu, Emil Bodnăraş, Manea Mănescu, precum şi propagandistul stalinist Silviu Brucan. Pe strada Herăstrău a locuit şi Lica Gheorghiu, fiica favorită a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej“, face Tismăneanu un inventar „roşu“. Străzi noi, buletine noi
Consiliul General a aprobat ideea, de principiu, în urmă cu două luni, însă fostul primar general Adriean Videanu sesiza, la acea dată, o problemă. Schimbarea numelui străzilor poate crea neplăceri celor care locuiesc la adresele respective întrucât, în urma acestei măsuri, vor fi nevoiţi să-şi schimbe actele de identitate. Videanu sugera să se găsească două străzi fără denumire, pentru a evita nemulţumirile locuitorilor din zonă. Să se înfiinţeze o comisie Pentru ca memoria celor doi oameni de cultură, exilaţi şi stinşi din viaţă la Paris, să rămână înscrisă în conştiinţa generaţiilor viitoare, trebuie să mai treacă ceva timp. Deşi s-au arătat deschişi propunerii înaintate de Institutul Naţional al Memoriei Exilului Românesc, reprezentanţ ii Primăriei Capitalei s-au încurcat între timp în interesele „de sezon“: alegerile locale, schimbările de „garnizoană“. Potrivit OG 62/2002, Consiliul General joacă rolul central în schimbarea denumirii străzilor. El are nevoie însă de avizul unei comisii de atribuire de denumiri, creată printr-un ordin al prefectului. SCRISOARE DESCHISĂ Sorin Oprescu, chemat să întregească trioul Lovinescu, Ierunca, Eliade
Horia-Roman Patapievici, preşedintele Institutului Cultural Român, şi Vladimir Tismăneanu, preşedintele Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste, i-au adresat o scrisoare primarului Sorin Oprescu: „Dupa cum ştiţi, în luna mai 2008, Consiliul General al Primăriei Municipiului Bucureşti a aprobat propunerea Institutului Naţional al Memoriei Exilului Românesc (INMER) privind acordarea numelui Monicăi Lovinescu şi al lui Virgil Ierunca unor străzi din Bucureşti. Prin prezenta scrisoare vă solicităm ca Bulevardul Primăverii să primească numele Monicăi Lovinescu, iar strada Herăstrău să îl primească pe acela al lui Virgil Ierunca. Este vorba de două personalităţi de vârf ale culturii româneşti, luptători consecvenţi împotriva totalitarismului, modele de spirit pluralist şi acţiune democratică. Astfel denumite, Bulevardul «Monica Lovinescu» şi strada «Virgil Ierunca» vor comunica direct cu Bulevardul «Mircea Eliade», creând un perimetru al memoriei şi al demnităţii. Vă mulţumim pentru luarea în consideraţie a acestei propuneri. Nu ne îndoim că propunerea noastră se va bucura de sprijinul societăţii civile din România“.
Recomandările noastre
