Boom-ul inteligenței artificiale ar putea crea o nouă bulă financiară. Avertismentul uneia dintre cele mai importante instituții financiare din lume
- Maria Dima
- 28 iunie 2026, 14:10
Inteligența artificială. Sursă foto: Freepik
Economia mondială traversează o perioadă marcată de riscuri tot mai mari, iar entuziasmul uriaș din jurul inteligenței artificiale (AI) ar putea alimenta o nouă bulă financiară. Avertismentul vine din partea Băncii Reglementelor Internaționale (BIS), instituția supranumită adesea „banca băncilor centrale”, care atrage atenția că investițiile masive în AI, datoria publică record și presiunile inflaționiste pot afecta stabilitatea financiară globală.
În raportul anual publicat duminică, experții BIS avertizează că, deși economia mondială a dat dovadă de reziliență în ultimele luni, vulnerabilitățile s-au acumulat și impun măsuri ferme din partea guvernelor și a băncilor centrale.
Inteligența artificială aduce oportunități, dar și riscuri
Raportul subliniază că dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale a alimentat optimismul investitorilor și a crescut așteptările privind productivitatea și dezvoltarea economică. Totuși, experții avertizează că entuziasmul excesiv poate conduce la investiții peste nivelul sustenabil, fenomen întâlnit și în alte cicluri economice care au fost urmate de corecții severe.
Potrivit BIS, există tot mai multe incertitudini privind sustenabilitatea actualului boom al investițiilor în AI. În plus, concurența acerbă dintre companii și problemele din lanțurile de aprovizionare pot accentua dezechilibrele.
Instituția atrage atenția și asupra impactului pe care inteligența artificială îl poate avea asupra pieței muncii, pe fondul temerilor că numeroase locuri de muncă ar putea fi înlocuite de noile tehnologii.
Datoria publică și inflația amplifică riscurile
Raportul evidențiază și alte vulnerabilități care afectează economia mondială. Nivelul record al datoriei publice, fragilitatea piețelor financiare și revenirea presiunilor inflaționiste reprezintă motive suplimentare de îngrijorare.
Directorul general al BIS, Pablo Hernández de Cos, a subliniat că politicile economice trebuie coordonate pentru a evita noi tensiuni.
„Acțiunile politice trebuie să se consolideze reciproc, pentru a evita presiunile asupra economiei mondiale. În cele din urmă, succesul depinde de fundații solide fiscale și financiare”, a declarat acesta.
Șeful BIS a transmis și un mesaj privind inflația, avertizând că băncile centrale trebuie să fie pregătite să intervină dacă așteptările privind creșterea prețurilor scapă de sub control.
„Disponibilitatea de a acționa, dacă băncile centrale observă că există o ancorare a așteptărilor inflaționiste, este principalul mesaj pe care vreau să-l transmit”, a spus Pablo Hernández de Cos.

Sursa foto: pixabay.com
Conflictul din Orientul Mijlociu rămâne un factor de risc
Raportul face referire și la recentele evoluții din Orientul Mijlociu. Potrivit șefului BIS, acordul dintre Statele Unite și Iran pentru încetarea ostilităților și redeschiderea Strâmtorii Ormuz reprezintă „vești bune”, deoarece reduc riscul unor perturbări majore pe piața petrolului.
Cu toate acestea, oficialul a avertizat că va mai trece o perioadă până când piața energetică își va reveni complet.
Piețele financiare sunt tot mai vulnerabile
Experții BIS avertizează că evaluările foarte ridicate ale activelor și optimismul excesiv al investitorilor au făcut piețele mai fragile. În același timp, finanțarea investițiilor uriașe în inteligența artificială depinde tot mai mult de împrumuturi, ceea ce poate amplifica riscurile în cazul unei încetiniri economice.
Instituția atrage atenția și asupra faptului că nivelul record al datoriei publice, combinat cu rolul tot mai mare al fondurilor speculative pe piețele obligațiunilor suverane, creează noi vulnerabilități pentru sistemul financiar internațional.
În acest context, Banca Reglementelor Internaționale recomandă guvernelor și băncilor centrale să acorde prioritate menținerii stabilității prețurilor, reducerii datoriei publice, consolidării supravegherii financiare și implementării unor reforme structurale care să reducă riscurile pentru economia mondială.