În ajunul Crăciunului, președintele Turciei a emis un decret prin care milițiile populare devin organ de represiune al statului, având asigurată deplină imunitate pentru ORICE acțiune care apără regimul de la Ankara. Prin acest act normativ, Erdogan încalcă flagrant textul Tratatului Atlanticului de Nord

De la puciul eșuat din 15 iulie 2016, Turcia se află într-o continuă stare de urgență. Duminică 24 decembrie, președintele Erdogan a semnat două decrete care înăspresc regimul de forță și acordă puteri discreționare „civililor patrioți”.

Potrivit Decretului nr. 695, alți 2756 de funcționari – militari, polițiști, profesori universitari – au fost demiși. Însă acest lucru este un lucru cât se poate de obișnuit în Turcia lui Erdogan din ultimele 18 luni.

Un coșmar fără precedent

Al doilea decret, însă, cu nr. 696, reprezintă cu adevărat o escaladare dramatică până și pentru dictatura instaurată în țara membră NATO: astfel, toți civilii se vor bucura de deplină imunitate dacă acționează împotriva terorismului sau pentru prevenirea unei acțiuni de răsturnare a guvernului.

Publicarea celor două decrete în Monitorul Oficial a stârnit stupoare și indignare nu doar în rândurile opoziției, ci și în tabăra islamoconservatoare, scrie Le Monde.

Cunoscută fiind tendința lui Erdogan și a aliaților săi de a califica orice formă de opoziție politică drept „terorism”, care a dus la epurările fără precedent pentru o țară considerată a face parte din lumea civilizată, decretul 696 consfințește practic lichidarea statului de drept în Turcia, atât cât mai exista el după 15 iulie 2015.

Până acum, starea de urgență permitea guvernului să acționeze după bunul plac, fără a avea nevoie de aprobarea Parlamentului sau a instanțelor de judecată, răvășite de epurarea a peste 4000 de magistrați.

De duminică, însă, nu doar guvernul, ci și civilii sunt liberi să acționeze după bunul plac, pentru a lupta împotriva „teroriștilor” și a apăra puterea lui Erdogan. Un lucru inimaginabil chiar și în cele mai sinistre dictaturi comuniste sau fasciste, unde rolul „civililor” se limita la delațiuni și mărturii false, dar represiunea împotriva oponenților și disidenților era totuși lăsată în seama „organelor”.

Se reaprind Vetrele Otomane

În noaptea puciului, Erdogan a făcut apel la populație să îl apere. Din minaretele moscheelor, muezinii au retransmis chemarea. Unii dintre „rezistenți” erau înarmați. În confruntările de stradă au murit 290 de persoane (dintre care 50 de puciști). De atunci, milițiile private au proliferat, scrie Le Monde. Militanții apropiați de AKP, precum „Vetrele Otomane”, organizații de tineret foarte agresive cu opozanții regimului, sau gruparea „Să fim frați”, înființată pe WhatsApp de Orhan Uzuner, un apropiat al lui Erdogan, sunt cele care fac ordinea pe străzi. Erdogan a strâns legăturile și cu Sadat, o companie privată care oferă antrenamente speciale pentru militari și forțele de securitate. Pe site- ul Sadat, obiectul său de activitate este descris astfel: „Înlesnirea cooperării în domeniul securității și industriei de apărare în lumea islamică”. La câteva săptămâni după puci, fondatorul Sadat, Adnan Tanriverdi, a devenit consilier militar al lui Erdogan. Astăzi, el răspunde de recrutările din sânul armatei Turciei, cea mai numeroasă din NATO.

„Legalizarea linșajului”

„Ce ați făcut? Această lege permite cetățenilor să omoare, să linșeze fără a fi pedepsiți, fără a suferi vreo consecință”, a reacționat Metin Feyzioglu, președintele Uniunii Barourilor din Turcia, pe pagina sa de Facebook. „De acum încolo, oamenii vor putea să-și tragă gloanțe în cap în plină stradă.”

La rândul său, deputatul opoziției, Ozgür Ozel, membru al Partidului Republican al Poporului (CHP, kemalist), a declarat: „Odată cu acest decret, autoritățile permit oricui să masacreze pe oricine are chef, în numele antiterorismului. La prima manifestație a opoziției democratice, autoritățile vor dezlănțui milițiile private asupra noastră, fără teamă de repercusiuni.”

Meral Aksener, fost ministru de Interne, întemeietor al Partidului Bun, formațiune naționalistă de opoziție, care intenționează să-l înfrunte pe Erdogan în alegerile din 2019, a avertizat în legătură cu riscurile ca Turcia să fie aruncată într-un „război civil” din cauza acestui decret.

Asociația oamenilor de afaceri și industriașilor turci (TUSIAD) a solicitat revizuirea decretului și anularea stării de urgență, considerată ca nefastă pentru climatul afacerilor.

Suprinzător, fostul președinte al Turciei, Abdullah Gül, fost aliat al lui Erdogan, împreună cu care a fondat Partidul Dreptății și Dezvoltării (AKP, islamist), și-a alăturat vocea protestelor venite din partea opoziției, apreciind că Decretul nr. 696 este îngrijorător pentru „principiul Statului de drept”. Gül trăiește retras, departe de viața politică, după încheierea mandatului său, și de obicei se ferește să facă comentarii în legătură cu acțiunile succesorului său, de care îl leagă o veche relație.

Reacțiile virulente l-au determinat pe purtătorul de cuvânt al AKP, Mahir Unal, să afirme că imunitatea conferită de decret este retroactivă. El a declarat că acesta nu se va aplica decât persoanelor care au împiedicat ca lovitura de stat din 15-16 iulie să reușească. Doar că această precizare nu apare în textul semnat de Erdogan. Dimpotrivă, se scrie negru pe alb că imunitatea va fi garantată civililor care vor împiedica „prelungirea” loviturii de stat din 2016.