Bolojan și iluzia cifrelor bune. Prof. univ. dr. Dragoș Huru: „Deficitul a scăzut pe fondul contracției economice, nu din cauza reformelor”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Premierul Ilie Bolojan a publicat recent un mesaj în care vorbește despre „însănătoșirea finanțelor publice”, argumentând cu scăderea inflației la 6,2% în luna august și reducerea deficitului bugetar.

Cât de reale sunt aceste „vești bune” pentru economia românească, l-am întrebat pe prof. univ. dr. Dragoș Huru, Departamentul Economie și Politici Economice din cadrul Academiei de Studii Economice.

Adevărul din spatele scăderii inflației

Dan Andronic: Ilie Bolojan vorbește despre un reviriment așteptat de întreaga societate și o scădere a inflației. De unde vine acest optimism, în condițiile în care prețurile se raportează la o perioadă precedentă?

Dragoș Huru: Faptul că rata anuală a scăzut nu înseamnă neapărat că prețurile s-au temperat structural. Inflația s-a ponderat, într-adevăr, pe fondul căderii consumului. Pe de altă parte, eu cred că este doar un efect al verii, urmând ca din toamnă să trăim o creștere mult mai puternică. BNR și-a revizuit deja în plus previziunile privind inflația. Comunicarea premierului are probabil rolul de a tempera anticipațiile negative din piață, dar situația reală nu este atât de bună pe cât este descrisă.

Deficitul bugetar și blocajele din economie

Dan Andronic: Ni se dau vești bune despre deficit și investiții, dar astăzi aflăm că s-au sistat plățile la programul „Anghel Saligny”. În plus, marii constructori de infrastructură sunt anunțați de Ministerul Transporturilor că plățile se vor face la 12 luni de la facturare. Practic, tăiem cheltuielile vitale și spunem că ne rămân bani.

Dragoș Huru: Deficitul a scăzut, dar nu într-un mod organic. Adică nu datorită unor măsuri de reformă economică, ci pe fondul contracției economice și al amânării unor investiții. Sunt cheltuieli amânate, fără să se fi realizat o reformă reală în administrația publică.

Dacă nu reglăm problema instituțional, din 2028 ne va fi foarte greu să facem ajustări, pentru că vom avea un serviciu al datoriei publice ridicat, care ne va limita sever opțiunile.

Mai este austeritatea o soluție?

Dan Andronic: Premierul susține că principala realizare este schimbarea unui model nesustenabil.

Dragoș Huru: Nu a schimbat modelul. Avem nevoie de o reformă administrativă reală și de una a sistemului fiscal pentru a elimina concurența neloială generată de optimizările fiscale.

Să vii cu ideea de austeritate în momentul de față nu mai funcționează; nu mai are credibilitate că poate produce soluții. Orice ajustare obținută prin reformă ar trebui să fie clară, multianuală și credibilă, un consens pe care nu l-am mai atins de la Pactul de la Snagov încoace.

Strategie deliberată sau incompetență?

Dan Andronic: Credeți că există o politică deliberată de a împinge România într-o situație mai rea decât Grecia, astfel încât o eventuală vânzare a activelor statului să se facă vrând-nevrând?

Dragoș Huru: Nu cred într-o astfel de strategie deliberată. Faptul că cineva se îmbogățește din activele statului ține de disfuncționalități legislative și insuficiență administrativă.

Problema noastră este cum construim sistemul ca aceste lucruri să nu se mai întâmple, cum să nu mai vindem pielea ursului din pădure. Când guvernanții comunică ambiguu, validează speculațiile pieței, iar costurile sunt suportate tot de consumatori.