Duelul premierilor Boc şi Tăriceanu, la tribunal

Duelul premierilor Boc şi Tăriceanu, la tribunal

Cei doi politicieni şi-au prezentat astăzi „pledoariile”, faţă în faţă, în procesul care a generat de la „afacerea Sterling Resources”.

Ei au fost audiaţi astăzi la Judecătoria Sectorului 5 în procesul intentat de Călin Popescu-Tăriceanu lui Emil Boc în cazul „Sterling”. Procesul a început în primăvara anului trecut, după ce liderul PNL a considerat că imaginea şi reputaţia i-a fost pătată în urma declaraţiilor lui Boc, care l-a acuzat în repetate rânduri că „a pus la cale afacerea Sterling” pe final de mandat şi că nu a luat nicio măsură pentru a opri un abuz care aduce prejudicii statului român.

„Hoţul strigă hoţii”

Mai mult, în cererea depusă de Tăriceanu la Judecătoria Sectorului 6, acolo unde a început iniţial procesul, liderul PNL acuză: „După introducerea acţiunii, pârâtul (Boc- n.r.) a continuat să profereze la adresa mea expresii şi cuvinte defăimătoare, care constituie fapte ilicite. Astfel, în câteva rânduri, în declaraţii publice care au fost preluate de mass-media, Boc Emil a afirmat cu referire la persoana mea «Hoţul strigă hoţii »”.   Tăriceanu a cerut în instanţă ca Boc să-i plătească daune morale în valoare de 100.000 de lei şi să publice hotărârea judecătorilor în două cotidiene naţionale şi să o difuzeze la trei posturi TV în prime-time. La rândul său, în urmă cu un an, Boc a precizat că de-abia aşteaptă să câştige procesul pe care i l-a intentat fostul premier în urma acuzaţiilor legate de contractul încheiat cu Sterling. Totodată, el a menţionat că banii pe care îi va câştiga în instanţă vor fi donaţi unor unităţi de asistenţă socială.   Înfăţişare cu interogare

După ce procesul a fost mutat la Judecătoria Sectorului 5, nici unul dintre cei doi premieri nu s-a prezentat, în februarie, în faţa instanţei. Astfel, avocaţii lui Tăriceanu le-au propus magistraţilor „proba cu interogatoriu”, iar cei ai lui Boc au susţinut ca, în cazul în care cererea lui Tăriceanu a fost admisă, să fie şi fostul prim-ministru interogat. Instanţa a admis interogarea ambelor părţi.   Totodată, judecătorii au admis şi proba cu înscrisuri, ceea ce le permite apărătorilor să depună la dosar documentele pe care le consideră relevante pentru soluţionarea cauzei.

PDL şi-a retras cererea de începere a urmăririi penale

 La începutul lunii trecute, democrat-liberalii au renunţat la cererea de începere a urmării penale împotriva lui Tăriceanu în acelaşi caz „Sterling”, potrivit informaţiilor publicate la acea dată de Mediafax. Asta după ce raportul comisiei de anchetă, formată anul trecut de parlamentari, nu făcea nicio referire la o posibilă învinuire a fostului premier în afacerea de exploatare a perimetrelor Midia şi Pelican din Marea Neagră de către compania Sterling Resources.   Însă ancheta făcută de reprezentanţii Corpului de Control al premierului Boc scoate la iveală mai multe nereguli în legătură cu acest contract acordat unor investitori străini imediat după Revoluţie, mai exact în 1991. Pe parcursul anilor, contractul a fost modificat de mai multe ori în detrimentul statului.

Adică, beneficile României din acest proiect au fost reduse considerabil, iar actele adiţionale încheiate de foştii şefi ai Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale au încălcat legislaţia, întrucât acestea trebuiau aprobate prin hotărâre de guvern.

ACUZAŢII NEFONDATE

Premierul invocă în apărarea sa dreptul la libera exprimare

În apărarea lui, premierul Emil Boc invocă dreptul la libera exprimare a unei opinii în calitate de politician. În întâmpinarea transmisă de apărătorii premierului, casa de avocatură „Stoica şi Asociaţii”, se solicită respingerea cererii de judecată ca neîntemeiată. În document sunt invocate Convenţia Drepturilor Omului şi decizii ale CEDO. „În cauza dedusă judecăţii, exerciţiul la liberă exprimare de către pârât (Emil Boc - n.r.) se particularizează prin aceea că atât emitentul opiniei, cât şi destinatarul acesteia sunt oameni politici”.

Apărarea susţine că Boc a făcut afirmaţiile imputate în contextul unui discurs politic şi că acestea reprezentau o opinie pe o problemă de interes general. Casa de avocatură reproduce un fragment dintr-o hotărâre CEDO: „Libertatea de exprimare se referă şi la informaţii sau idei (...) care jignesc, şochează sau deranjează”. Avocaţii premierului susţin că reclamantul trebuie să se aştepte la critici virulente, incomode la adresa activităţii sale de premier ori publice şi să le tolereze şi că afirmaţii lui Emil Boc se înscriu într-un registru normal de critică faţă de activitatea unui prim-ministru.   În apărarea lui, Emil Boc va aduce în instanţă şi Raportul Corpului de Control, potrivit căruia mai multe persoane şi-au încălcat atribuţiile în cazul „Sterling”. Astfel, reprezentanţii Corpului de Control le-au cerut procurorilor Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să verifice legalitatea contractului de exploatare şi împărţire a producţiei pentru perimetrele Midia şi Pelican, încheiat între Agenţia Naţională de Resurse Minerale şi Sterling Resources.

CONCLUZIILE CORPULUI DE CONTROL

Cine sunt cei găsiţi responsabili

  • Mihail Ianăş, preşedinte ANRM în perioada 1997-2001, pentru că a încheiat 7 acte adiţionale la contractul iniţial, fără ca acestea să fie aprobate prin hotărâri de guvern, aşa cum prevedea legea;
  • Maria Iuliana Stratulat, preşedinte ANRM în perioada 2001-2005, pentru încheierea actelor adiţionale 8-10 la contract;
  • Bogdan Găbudeanu, preşedinte ANRM în perioada 2006-2009, pentru încheierea actului adiţional numărul 11, prin care contractul iniţial, de exploatare, dezvoltare şi împărţire a producţiei dintre stat şi firma privată, s-a schimbat în „acord de concesiune”, astfel că statul primeşte doar redevenţe petroliere; de asemenea, nu a organizat concurs public de ofertă; Toţi trei mai sunt acuzaţi că nu au efectuat controlul operaţiunilor petroliere desfăşurate pe perimetrele de exploatare;
  • Gabriel Berca, fost şef al Secretariatului General al Guvernului, pentru înscrierea HG 1.446/2008, care aproba actul adiţional 11, direct pe agenda de lucru a guvernului, fără parcurgerea etapelor pregătitoare;
  • Cătălin Doica, fost secretar de stat la Ministerul Finanţelor, pentru că a semnat proiectul de HG fără să aibă delegare de competenţe;
  • Dorian Marian, şeful Cancelariei fostului premier, pentru că a intervenit pentru promovarea HG 1.446.

Ne puteți urmări și pe Google News