Hepatita misterioasă. La conferința de presă al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), oficialii au declarat că 348 de cazuri probabile de hepatită la copii, potențial legate de adenovirus, au fost raportate din 20 de țări din cinci regiuni globale. Phillipa Easterbrook, om de știință la OMS, a declarat că mai sunt încă 70 de cazuri din 13 țări care așteaptă rezultatele.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a identificat 348 de cazuri suspecte de hepatită de origine necunoscută la copii. Totodată, a favorizat ipoteza unui adenovirus pentru a explica această boală misterioasă care îi afectează în principal pe cei mici.

Potrivit OMS, aceste cazuri de hepatită de origine necunoscută au fost detectate în 20 de ţări. Alte 70 de cazuri suspecte, identificate în 13 ţări, aşteaptă să fie confirmate prin teste.

Hepatita misterioasă

Regatul Unit raportase iniţial, pe 5 aprilie, Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii zece cazuri de hepatită severă în Scoţia, la copii sub zece ani. În Statele Unite, autorităţile sanitare au declarat că investighează 109 cazuri similare, dintre care cinci mortale. Trei copii au murit şi în Indonezia.

Au fost făcute progrese importante în ceea ce priveşte investigaţiile complementare şi perfecţionarea ipotezelor de lucru. În prezent, principalele ipoteze rămân cele care implică adenovirusul, luând în considerare şi rolul COVID-19, fie în calitate de coinfecţie, fie ca infecţie anterioară. Testele efectuate săptămâna trecută au confirmat că aproximativ 70% dintre cazuri au fost pozitive pentru adenovirus, subtipul 41 - asociat în mod normal cu gastroenterita - fiind cel mai frecvent, a declarat Philippa Easterbrook.

Adenovirusurile se propagă în general prin contact direct, prin picături respiratorii şi prin intermediul suprafeţelor, şi provoacă simptome respiratorii, conjunctivită şi tulburări digestive. De asemenea, testele au arătat că aproximativ 18% dintre pacienţi au fost pozitivi pentru COVID-19. După descoperirea primelor 169 de cazuri, OMS a anunţat că virusurile obişnuite care provoacă hepatită virală acută - virusurile hepatitei A, B, C, D şi E - nu au fost detectate în niciunul dintre aceste cazuri.

Potrivit rapoartelor presei, Coreea de Sud se numără printre țările care investighează un caz. Și în Canada, Spitalul pentru Copii Bolnavi din Toronto raportează șapte cazuri conexe, potrivit CBC .

OMS studiază dacă COVID-19 are rol în misterul hepatitei la copii

Cercetătorii din Ohio au publicat recent un raport despre o fetiță de 3 ani anterior sănătoasă, care a suferit insuficiență hepatică acută din cauza hepatitei autoimune de tip 2 (AIH) asociată cu infecția cu SARS-CoV-2. Echipa și-a publicat concluziile pe 27 aprilie în Journal of Pediatric Gastroenterology and Nutrition Reports (JPGN) .

Fata a prezentat semne de insuficiență hepatică la aproximativ 3 săptămâni după ce a avut o infecție ușoară cu SARS-CoV-2. Testele nu au dezvăluit o sursă de boală infecțioasă, în schimb, testele de anticorpi au sugerat hepatită autoimună de tip 2.

A fost evaluată pentru transplant hepatic, dar starea ei s-a îmbunătățit rapid cu metilprednisolon, rifaximină și lactuloză intravenoasă. Ea a primit, de asemenea, azatioprină pentru terapie imunosupresoare de întreținere.

Autorii au spus că SARS-CoV-2 a fost asociat cu alte boli autoimune la adulți. „Deși este imposibil să se dovedească în mod direct că infecția cu SARS-CoV-2 a cauzat AIH la acest pacient, asocierea temporală a infecției cu insuficiența hepatică ulterioară nu poate fi ignorată”, au scris ei în raport.