BICHIR: Cuza si Basescu

BICHIR: Cuza si Basescu

Florian Bichir: "Doua coalitii monstruoase si doua destine aproape identice. Finalul poate fi insa altul."

In februarie 1866, „monstruoasa coalitie”, o alianta nefireasca dintre conservatori si liberalii radicali, pregatea ultimele detalii pentru lovitura de stat impotriva lui Alexandru Ioan Cuza. In noaptea de 11 februarie, semnalul este dat.

Receptie la casa lui C.A. Rosetti, care dureaza toata noaptea. Luminile ard in toate camerele pentru a adormi autoritatile. Invitat, Alexandru Beldiman, seful politiei, cade in capcana.

Ca sa fie cu constiinta impacata, pentru ca existau de mai mult timp zvonuri privind un complot, Beldiman da ordin sa... se taie funiile clopotelor de la biserici! Credea astfel ca orice pericol de a revolta lumea este inlaturat si joaca  linistit, in casa liderului conspiratorilor, Rosseti, carti toata noaptea.

Ne puteți urmări și pe Google News

Mult dupa miezul noptii, trupe din Regimentul 7 de linie si doua baterii de artilerie se indreapta spre palat. Garda, cumparata de complotisti si comandata de maiorul Lecca, le permite sa inconjoare cladirea. Un grup de ofiteri intra in palat si il obliga pe Cuza sa abdice. Voda semneaza actul abdicarii pe spatele unuia dintre complotisti - capitanul Pilat.

Ca un amanunt important al istoriei trebuie spus ca Alexandru Ioan Cuza a fost scos din palat imbracat in haine civile, trecand printre doua randuri de soldati intorsi cu spatele spre a nu-l vedea pe domnitor.

Teama fata de o reactie a ostasilor era asa de mare incat acestora nu li s-a dat doar ordin sa stea cu spatele, dar unul dintre complotisti a strigat: „Atentie, trece Voda!”, iar soldatii au inceput sa scandeze: „Traiasca Alexandru Ioan Cuza!”.

Asa a plecat in mod ironic in exil Cuza, aclamat de soldatii intorsi cu spatele si care nu puteau vedea ca domnitorul nu iesea demn, ci pleca resemnat, inghiontit de pistoalele complotistilor.

Oricat ar parea de ciudat, presedintele Traian Basescu aduce din ce in ce mai mult cu Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Unirii. Amandoi au iubit cu patima cele lumesti, au privit viata ca un dar de care trebuie sa te bucuri. Amandoi au dispretuit clasa politica si au facut apel la popor de cate ori au putut. Lui Cuza i-a placut ocaua, iar lui Basescu „baile de multime”.

Cum va ramane in istorie ce s-a intamplat ieri in parlament? Nu stiu, dar seamana izbitor de mult cu  ceea ce a patit Cuza, bineinteles la alte dimensiuni. A lovitura de stat aduce, coalitie era si in 1866, coalitie este si acum.

Dar spre deosebire de Cuza, care a plecat in exil, Traian Basescu, omul care se consulta cu poporul, nu pare ca are de gand sa renunte. Alianta complotistilor pare la fel de ciudata ca atunci, dar acum conditiile sunt altele. De data aceasta, nimeni nu mai poate taia funiile clopotelor, iar poporului nu-i poti ordona sa stea cu spatele.

Sa nu observe cum, pe furis, nu sub amenintarea armelor, ci a bilelor, seful statului este scos din palat ca ultimul borfas. De data aceasta, poporul poate sa se intrebe ce-i uneste pe complotisti: ura sau ce alte interese? Ce-i leaga pe acesti oameni de formeaza monstruoase coalitii? Iar poporul poate nu va mai plange la Ruginoasa, ci va bea sampanie in Piata Universitatii.