Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Belgrad - iulie 1456, o istorie fascinantă. Este o poveste despre eroism, despre curajul de a te opune unui cuceritor cu pretenții de universalitate.
Legenda spune că la ora 12.00, zilnic, clopotele catedralelor romano-catolice bat în cinstea victoriei de la Belgrad din 23 iulie 1456. Artizanul acesteia a fost românul Iancu de Hunedoara. Fusese voievod transilvan din 1441 până în 1446 și căpitan general al Regatului Ungariei. Între 1446 și 1453 fusese guvernator și regent al Ungariei.
Belgrad - debutul bătăliei - 4 iulie 1456
Mahomed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului în mai 1456 visa la Belgrad. Dorea ca otomanii să aibă drum deschis spre Europa Centrală. Li s-a opus Iancu de Hunedoara. Acesta a decis să organizeze defensiv și ofensiv Cetatea Belgradului. Ladislau, fiul său și Mihail Szilagyi urmau să apere cetatea cu 5000 de militari profesioniști recrutați extern-lefegii sau mercenari.
Diplomatic, Iancu alesese ca pentru a apăra Belgrad să coopereze și cu eroul albanez Skenderbeg. Ioan de Capistrano, predicator și preot romano-catolic l-a ajutat să adune 30 000 militari și o flotă de 200 vase, multe transformate din vase civile în vase militare. La 4 iulie 1453, cetatea Belgrad a început să fie asaltată de proiectilele a 300 tunuri otomane.
Belgrad - 19 zile de luptă pe viață și pe moarte
Iancu de Hunedoara a replicat pe 14 iulie, când flota creștină a atacat flota otomană pe Dunăre. S-a reușit despresurarea fortăreței de la Zemun și revenirea la aprovizionarea cetății Belgrad de pe Dunăre. La 21 iulie 1456, sultanul Mahomed a ordonat asalturi succesive. Deși otomanii au reușit să atingă zidurile cetății, asediații creștini i-au respins.
Rezitența s-a făcut inclusiv cu aruncarea de baloți în flăcări, câlți cu păcură aprinsă și apă clocotită. Otomanii au fost împinși de pe scările folosite la asediu.
Asaltul final și succesul creștin - 23 iulie 1456
Creștinii vor declanșa atacul general la 22 iulie 1456, de pe Sava, râu care a fost trecut. S-au captruat tunurile otomane care au fost întoarse contra otomanilor aflați în fața cetății Belgrad. Săgețile creștinilor au distrus avangarda otomană. Sultanul a fost salvat cu trupul de către un credincios al său, Hassan, șeful ienicerilor care și-a pierdut viața.
La 23 iulie 1456, otomanii s-au retras, lăsând în urmă 24 000 morți și o importantă pradă de război. Artizanul victoriei, bolnav de ciumă, avea să se stingă pe 11 august 1456 la Zemun. Catedrala romano-catolică de la Alba Iulia i-a primit trupul cu cinste. Pe piatra tombală stă scris: „S-a stins lumina lumii!”
