LECŢIA DE ECOLOGIE Ce fac românii cu resturile care rămân după ce tund copacii, sau cu molozul care se adună când îşi renovează casa? Belgienii duc astfel de deşeuri la centre de depozitare, unde sunt valorificate la maximum.
Un astfel de depozit - denumit în engleză civic amenity parc - deţine compania Ivarem în regiunea Mechelen. Ivarem este de fapt o intermunicipalitate (adică reuneşte şi deserveşte mai multe municipalităţi), care colectează deşeurile din 33.000 de gospodării din Flandra. Este prima companie din regiune care a construit o instalaţie de recuperare şi producţie de biogaz, cu care încălzeşte o seră de un hectar. Mai mult, compania deţine şi cel mai mare parc de panouri solare din Flandra, având 14.500 de astfel de panouri, prin care produce aproape 3 milioane de Kw pe an. Ce este un civic amenity parc Situate în afara oraşelor, aceste parcuri sunt de fapt nişte depozite unde oamenii pot aduce tot felul de deşeuri din casă, de la cele clasice, până la aparatură veche, moloz, resturi de la tăiatul copacilor din grădină, covoare vechi, casete video, PVC, lemn, chiar şi substanţe toxice. Potrivit studiilor pe care le-a făcut Ivarem, fiecare familie vizitează un centru de depozitare, în medie, de cinci ori pe an.
- Pronostic belgian: în 20 de ani, România poate face reciclare la scară naţională
- Cum funcţionează sortarea gunoiului în Belgia
- De ce reuşesc belgienii să colecteze selectiv şi românii nu?
- România versus Belgia: cum se face o afacere din reciclare
Depozitarea majorităţii gunoaielor este gratuită, dar, în câţiva ani Ivarem ar vrea să introducă o taxă de acces. Acum accesul se face pe baza buletinului şi sunt primiţi doar cei din zona de rezidenţă. Regula este că fiecare belgian poate aduce cel mult 500 de kilograme de deşeuri pe zi. Poate intra într-un astfel de centru de depozitare o dată pe săptămână, vara şi o dată la două săptămâni, iarna.
Lunar, la un astfel de parc vin aproape 7.000 de maşini. Un astfel de centru deserveşte 30.000 de locuitori şi municipalităţile sunt obligate prin lege să creeze civic amenity parcs.
De aici, deşeurile sunt vândute reciclatorilor de diverse tipuri. Spre exemplu, resturile de iarbă tunsă, crengile, frunzele devin compost, din care Ivarem produce un pământ de flori de calitate superioară, foarte apreciat pe piaţă.
Cel mai bun mod de a rezolva problema gunoiului
"Durează o vreme pentru a implementa un astfel de sistem. Este nevoie de multă muncă şi de comunicare constantă", spun reprezentanţii companiei. Din punctul lor de vedere, primul pas este crearea unei conştiinţe publice verzi. Apoi, trebuie explicat că gunoiul costă, iar cei care îl colectează selectiv în mod corect trebuie răsplătiţi. De asemenea, un alt pas obligatoriu este infrastructura potrivită, la care se adaugă şi o bună organizare a procesului de colectare şi reciclare sau recuperare.
"Cel mai bun mod de a rezolva problema gunoiului este prevenirea apariţiei lui", explică reprezentanţii Ivarem. Diferenţa este în buzunarul omului de rând. Pentru colectarea selectivă a deşeurilor el plăteşte doar 25 de eurocenţi pentru sacul în care depune ambalajele de plastic şi carton. În rest, colectarea hârtiei şi sticlei sunt gratuite. Pe de altă parte, un sac pentru gunoi menajer costă 1.5 euro.
În general, cam 10% din bugetul fiecărui oraş este investit în managementul deşeurilor, potrivit Ivarem, care precizează că doar 5-10% din populaţia belgiană nu participă la sistemul de colectare selectivă.
În fiecare vineri, evz.ro vă oferă o lecţie de ecologie.
Foto: Oana Dan
Recomandările noastre
