EVZ Special
Basarabia, în dublu pericol în 1938? Cel puțin două elemente par să conducă spre această concluzie
Din cuprinsul articolului
Basarabia, în dublu pericol în 1938? Cel puțin două elemente par să conducă spre această concluzie.
Basarabia, conform intuiției șefului SSI Mihail Moruzov va fi în permanent pericol de penetrare din partea serviciului militar sovietic GRU. România și URSS reiau relațiile diplomatice abia în 1934, la 14 ani de la încheierea „păcii versailleze”. În acești ani, Germania își revine, iar ajutorul sovietic este de neprețuit.
Basarabia și cazul Butenko
În februarie 1938, lucrurile erau deja complicate. După demiterea lui Nicolae Titulescu în 1936, care dorea un tratat cu sovieticii, sovieticii au interpretat totul ca o atitudine negativă a României. Anul 1938 este un an al marii terori staliniste. Diplomații sovietici de la București sunt amenințați cu plutonul de execuție sau Gulagul de Moscova.
Primul ambasador sovietic, Mihail Ostrovski, prieten cu Titulescu și care dorise sincer un tratat de asistență mutuală cu URSS fusese rechemat și era în Gulag. În februarie 1938, la București, era acreditat Theodor Hrisanfovici Butenko. Acesta a dat numele unei afaceri de spionaj care a durat în perioada 6-14 februarie 1938.
Sovieticii erau nemulțumiți de Butenko și voiau să-l lichideze. Dar cum nu voiau să se știe, s-au gândit să instrumenteze o acțiune care să constituie pretext de a intra în Basarabia. Operațiunea de răpire/lichidare ar fi urmat să fie pusă pe seama românilor.
Moruzov salvează situația in extremis
Moruzov s-a bazat pe omul lui de încredere de la Serviciul S al Armatei, colonelul Nicky Ștefănescu. Serviciul S reușise să aibă acces la informații sovietice via Praga. România și Cehoslovacia erau parte din Mica Înțelegere. Iugoslavia, Grecia, Turcia, România făceau parte din Înțelegerea Balcanică din 1934. Iugoslavia era și în Mica Înțelegere din 1921.
Atunci, Moruzov salvează Basarabia printr-un plan minuțios. La 6 februarie 1938, Butenko nu se prezintă la Legația sovietică. Angajații cred că e la reședința privată, dar de acolo plecase. La 7 februarie 1938, conform uzanțelor, adjunctul lui merge la MAE, unde anunță dispariția. Sovieticii încep să amenințe. Pun dispariția lui pe seama legionarilor și chiar a adepților lui AC Cuza.
Stupoarea se produce când pe 14 februarie 1938, Butenko, viu și nevătămat apare la Roma. Eugen Cristescu, urmașul lui Moruzov la SSI, va declara la interogatoriile de după 23 august 1944, că Moruzov l-a prevenit pe Butenko și i-a propus un troc: îi dădea tot ce știa despre planurile sovietice legate de Basarabia iar el îl sccotea peste graniță. Butenko bănuind că ar fi fost mazilit acceptă. Scrie și o scrisoare către Carol al II-lea, în care îi cere protecția. Butenko stă ascuns în casa lui Moruzov din Strada Sofia 17, până în noaptea de 9/10 februarie 1938.
Inițial, Butenko ar fi vrut, oficial să se predea Guvernului Goga. Sovieticii amenință iar Carol II preia frâiele puterii la 10 februarie 1938. În aceeași zi, la Jimbolia, Niky Stefănescu trecea granița cu Butenko ( sub numele Mircea Dobrescu) având destinația Roma.
Basarabia din nou în pericol în martie-septembrie 1938
Nicolae Titulescu dorise în 1935-1936, ca în tratatul cu sovieticii să fie incluse clar condițiile în care URSS ar fi putut trece Nistrul prin România pentru a ajunge în Cehoslovacia în caz de agresiune germană. Tratatul nu s-a mai încheiat niciodată deși Titulescu și Litvinov discutaseră la Montreux. Veaceslav Molotov nu mai avea de gând să semeze un tratat cu URSS.
În martie 1938, se produce Anschluss. Cehoslovacia știa că urma să fie următoarea țintă. Solicitase francezilor și britanicilor ajutor. Sovieticii cer să intre prin Basarabia și să intre în Slovacia prin Maramureș, trecând prin Bucovina.Românii nu vor să îi irite pe germani și cer francezilor un sfat. Se propune garanția franceză a retragerii sovieticilor la final, fără a se ocupa Basarabia atât de români cât și de cehoslovaci. Paradoxal, ambasadorul sovietic de la Praga era în cărți să-l înlocuiască pe Butenko, dacă ar fi fost eliminat. Butenko fugise din țară și sovieticii aveau de gestionat scandalul internațional. Butenko era socotit impostor, dar el făcea deliciul presei fasciste italiene cu criticile aduse sovieticilor.
Carol al II-lea solicitase sovieticilor că puteau folosi spațiul aerian zburând atât de sus încât Armata Română să nu realizeze că sunt avioane militare de transport. În cele din urmă, Parisul și Londra impun Ceholsovaciei să cedeze presiunilor naziste și are loc impunerea Tratatului de la Munchen din 30 septembrie 1938. Ulterior, Polonia obține Teschen, iar Ungaria prin Primul Dictat de la Viena (2 noiembrie 1938), ia Rutenia de Sud-Vest și Slovacia de Sud.
