Senatorii americani au examinat marţi problema limitelor puterii preşedintelui SUA de a lansa un atac nuclear, o dezbatere semnificativă în faţa tensiunilor crescânde dintre Donald Trump şi Kim Jong-Un, liderul Coreei de Nord.

Întreaga dezbatere a avut loc în cadrul unei audieri desfăşurate în Comisia de Afaceri Externe a Senatului şi s-a concentrat pe o decizie prezidenţială ipotetică de a lovi un inamic cu arme nucleare, conform Agerpres care citeză France Presse.

„Suntem îngrijoraţi că preşedintele SUA este atât de instabil şi volatil, că procesul său de luare a deciziilor este atât de capricios, încât acesta ar putea emite un ordin de a folosi arma nucleară complet contrar intereselor securităţii naţionale americane”, a spus democratul Chris Murphy.

În caz de atac nuclear inamic sau în curs de desfăşurare sau al iminenţei unui astfel de atac, senatorii şi experţii chestionaţi au fost de acord că preşedintele are puteri depline pentru a apăra ţara, conform Constituţiei. Doar preşedintele poate da ordinul de declanşare a unei lovituri nucleare.

„Odată ce ordinul este dat şi verificat, nu există nicio modalitate de revocare a sa”, a declarat preşedintele comisiei, republicanul Bob Corker, care a convocat audierea, prima pe acest subiect din 1976.

Senatorul Corker s-a distanţat în public de Donald Trump, apreciind în octombrie că acesta duce ţara „drept spre cel de-al treilea război mondial”, din cauza declaraţiilor sale cu privire la Coreea de Nord.

Dar ce s-ar întâmpla dacă preşedintele consideră că o ţară reprezintă o ameninţare şi ordonă în mod preventiv un tir nuclear? Nu există o definiţie strictă a iminenţei, au recunoscut cei trei experţi invitaţi la dezbatere în Senat.

Fostul şef al Comandamentului strategic american din 2011 până în 2013, generalul în rezervă Robert Kehler, a reamintit însă o regulă militară de bază: „Armata este obligată să execute un ordin legal, dar nu este obligată să urmeze un ordin ilegal”.

Ce este însă un ordin legal? De exemplu, un ordin al cărui temei juridic a fost validat. Potrivit generalului citat, orice acţiune militară trebuie să îndeplinească criteriile de „necesitate” şi „proporţionalitate”.

Dar ce s-ar întâmpla dacă şeful Comandamentului strategic ar aprecia că un ordinul primit de la preşedinte este ilegal? „Nu ştiu exact”, a recunoscut generalul Robert Kehler, adăugând că, la fel ca în cazul oricărui ordin militar, „intră în joc factorul uman”.