Social
Astronomii au descoperit un nou tip de supernovă. „Este prima dată când vedem o stea practic dezgolită până la os”
Sursa foto: Pixabay
Din cuprinsul articolului
Astronomii au analizat un nou tip de supernovă extremă, în care o stea masivă a fost „dezbrăcată până la os”, pentru a înțelege mai clar procesul de viață și moarte al stelelor. Studiul a fost publicat în revista Nature.
Steaua „dezgolită până la os”, descoperită de cercetători
De obicei, când stelele masive explodează ca supernove, apar semnale puternice ale elementelor ușoare, precum hidrogenul și heliul, aflate la suprafața lor.
În cazul acestui tip neobișnuit de supernovă, numit SN2021yfj și aflat la 2,2 miliarde de ani-lumină de Pământ, cercetătorii au identificat însă o altă semnătură chimică: urme de elemente mai grele, precum siliciu, sulf și argon, provenite din straturile interne ale stelei.
Dacă teoriile sunt corecte și stelele masive au o structură stratificată, cu elemente ușoare la exterior și tot mai grele spre nucleu, această stea și-a pierdut straturile externe, lăsând vizibile zone bogate în siliciu și sulf înainte de explozie. Descoperirea confirmă modelul stratificat și oferă o privire rară în interiorul unei stele chiar înainte de a deveni supernovă.
„Este prima dată când vedem o stea practic dezgolită până la os. Ne arată cum sunt structurate stelele și demonstrează că își pot pierde nu doar straturile de la suprafață, ci chiar aproape toată materia”, a declarat coordonatorul echipei, Steve Schulze, de la Northwestern University (SUA).
Supernova SN2021yfj. Sursa foto: Captură video Youtube
Când a fost prima dată observată
SN2021yfj a fost observată prima dată în septembrie 2021 de Zwicky Transient Facility (ZTF) și arată că, deși modelele despre viața și moartea stelelor sunt în mare parte corecte, ele nu surprind toate formele posibile ale acestor explozii.
„Acest eveniment arată, la propriu, ca nimic din ceea ce s-a mai văzut până acum. Steaua ne arată că teoriile noastre despre evoluția stelară sunt prea restrictive”, a mai spus cercetătorul Adam Miller.
Stelele care dau naștere supernovelor au mase de 10 până la 100 de ori mai mari decât Soarele. Ele fuzionează elemente ușoare în altele mai grele, până când nucleul devine fier și colapsează. Explozia aruncă straturile externe în spațiu, iar restul se transformă într-o stea neutronică sau, dacă este foarte masivă, într-o gaură neagră, se arată în studiul publicat în revista Nature.
Ce au observat atronomii
În cazul SN2021yfj, observațiile spectroscopice realizate cu telescopul W.M. Keck Observatory din Hawaii au scos la iveală un aspect unic: explozia a arătat nu doar carbon și oxigen, ca în alte supernove, ci și elemente mult mai grele, semn că straturile interne au fost expuse într-un mod neobișnuit.
„Această stea și-a pierdut aproape toată materia acumulată de-a lungul vieții. Am putut observa doar materialul format chiar în lunile de dinaintea exploziei. Ceva extrem de violent trebuie să se fi întâmplat pentru a provoca asta”, a explicat Schulze.
Ipotezele includ o erupție masivă, vânturi stelare puternice sau o stea companion care a îndepărtat straturile exterioare. Cea mai plauzibilă explicație este însă „instabilitatea de perechi”, prin care fuziunea nucleară reaprinsă în valuri provoacă explozii uriașe ce fac ca steaua să se „sfâșie” singură înainte de explozie.
