Pentru a face față emoțiilor și tuturor experiențelor de viață ne folosim mecanismele de apărare, informațiile pe care le primim din cărți, din desene animate, din filme și chiar și din Biblie și, într-un final, ne dezvoltăm propria persoană în diverse forme.

Iată câteva exemple din variantele de subpersonalități des întâlnite ale adulților care nu au avut o relație sănătoasă cu propriul tată:

 

Subpersonalitatea Cenușăresei

Apare mai mult la femei decât la bărbați și se manifestă atunci când ne imaginăm că o să apară „un prinț pe cal alb”, care o să ne salveze și care o să ne ofere o viață lipsită de griji și de probleme financiare. Această subpersonalitate apare prin adolescență, după ce copila își dă seama că experiențele sale nu au fost simple și începe să se „agațe” de ideea că o să se îndrăgostească de cineva potrivit ei, care o să o iubească așa cum este. Spun că „se agață” tocmai pentru că, cel puțin până ajunge să se îndrăgostească, acest gând o motivează să meargă mai departe. În realitate, această subpersonalitate ascunde nemulțumirea fața de tată și nu are legătură cu ceea ce se întâmplă în realitate într-o relație de iubire. Uităm că pentru propria fericire și împlinire sunt direct răspunzători. Nimeni nu are această responsabilitate față de altă persoană, indiferent cât de mult o iubește. Sună un pic egoist, însă această situație a adus multă suferință și destrămarea multor cupluri.

 

Subpersonalitatea superfemeii sau a superbărbatului

Această subpersonalitate se manifestă prin neacceptarea ajutorului sau a sprijinului din partea nimănui și, cu atât mai mult, din partea familiei sau a celor apropiați.

Subpersonalitatea superfemeii sau a superbărbatului este deseori confundată cu profilul bărbatului și femeii alfa pentru că aceștia sunt reci, aparent lipsiți de emoții, mereu preocupați de propriul aspect, de realizări, de noi ținte și mereu neglijenți cu propriile stări emoționale și nevoi. Regăsim această subpersonalitate la mamele singure, tații singuri, la persoanele care nu pot lucra in echipă. Plecând tot de la relația cu tatăl și la modul în care el a ales să se raporteze la propriul copil, primim și explicația care ne ajută să înțelegem de ce această subpersonalitate se manifestă astfel. Ei bine, această supersonalitate apare la adulții care au resimțit lipsa tatălui din diverse motive: fie că au fost orfani, fie că nu prea au intrat în contact cu aceștia.

 

Subpersonalitatea jandarmului

Aceasta subpersonalitate apare deopotrivă în ambele sexe și se manifestă prin rigoare, severitate, perfectionism – în multe situații este dus la extrem, chiar dacă situația în care se află nu o cere. Prin această „mască” a jandarmului, adultul de astăzi își arată rănile din copilărie pe care propriul tată a ales să „corijeze” sau să-l „educe”. Nu face altceva decât să ofere celor din jur ceea ce a primit și el la rândul lui. Pentru că societatea nu tolerează acest comportament, cei care au această subpersonalitate ajung să se manifeste la locul de muncă, dacă au subaltern, sau acasă, cu membrii familiei sale, care sunt întrun raport de dependență (sentimentală, financiară etc) față de acesta.

 

Subpersonalitatea dependentului

Apare la adulții care au avut o copilărie marcată de dependența figurii paterne de țigări, alcool, stupefiante sau sex. Aceste vicii nu sunt preluate neapărat de copiii lor, însă dependența se poate manifesta prin dependența de jocuri, dulciuri, mâncare, minciună în general și chiar de anumite persoane din viața lor. Pare greu de crezut, însă preluăm la nivel inconștient informațiile de la cei din jur și devenim vulnerabili la tot ce înseamnă amintiri, trăsături de personalitate ale părinților. Din relația cu tata derivă multe supersonalități, acestea fiind cele mai des întâlnite. Subpersonalitățile sunt „măștile” pe care le folosim zi de zi, în funcție de contextul în care ne aflăm. Fiecare individ în parte poate avea zeci de măști, este important dacă ne alegem masca potrivită situației în care ne aflăm și, pe cât posibil, să diminuăm impactul negativ atât a supra celor din jur, dar mai ales asupra propriei persoane.

 

Te-ar putea interesa și: