În urma scandalului „Bica ANRP” s-a demonstrat că un cumpărător de drepturi litigioase, Stelian Gheorghe, a primit 62 milioane de euro pentru un teren supraevaluat de trei ori, într-un an de zile. În realitate, adevărații proprietari sau urmașii acestora așteaptă, de peste un deceniu, să primească înapoi ce le-au furat comuniștii în urmă cu 60 de ani.

Agenția Națională de Restituire a Proprietăților (ANRP) a fost subordonată politic și populată la vârf cu indivizi fără scrupule, cei mai mulți dintre ei fiind în prezent arestați pentru luare de mită. Dacă 62 milioane de euro ajung în buzunarele samsarilro imobiliari într-un an de zile, dosarul care ar trebui să stabilească contravaloarea a șase apartamente din Galați confiscate de comuniști în 1950 așteaptă o soluție de 13 ani.

Uși închise

”Am întrebat un prieten care este cel mai serios ziar de dreapta din șară și m-a trimis la dumneavoastră. Nu am spus la nimeni că vin aici dar simt că nu mai pot. De 13 ani aștept un răspuns de la autorități. Am încercat toate posibilitățile legale, nimeni nu-mi dă un răspuns la cererea mea. Aici totul este o glumă proastă, am vrut să intru în greva foamei”, ne-a destăinuit Jeff Cooperman, un gălățean stabilit de 40 de ani la New York.

Are 68 de ani și este ultimul moștenitor al unui imobil cu șase apartamente din centrul Galațiului. A venit din America pentru a căuta un răspuns la cererea sa dar nu înainte de a suna la Ambasada Statelor Unite din România.

Telefoanele mute

După șapte luni, ANRP i-a răspuns la nenumăratele adrese și, mai mult, a fost primit în audiență. Un funcționar l-a ascultat, și-a notat situația lui Cooperman și, la final, i-a cerut să completeze un chestionar în care să spună cum a decurs și cum s-a comportat angajatul statului cu cel îndreptățit să primească despăgubiri. Linia telefonică pentru informații pusă la dispoziția celor care și-au depus dosarele pentru despăgubiri este inutilă, nimeni nu răspunde. ”Telefonez de trei ori pe săptămână la numărul afișat pe pagina de internat a instituției dar nu am reușit să vorbesc cu nimeni. Dumneavoastră vă vine să credeți că, de fiecare dată, semnalul este de ocupat sau, atunci când sună, nu răspunde nimeni?, se arată uluit, gălățeanul de peste Ocean.

Vicele arestat

A mai fost în țară în urmă cu trei ani, în 2011, când dosarul său s-a mutat de la Prefectura Galați la ANRP. Am fost și atunci în audiență la Cătălin Dumitru, fost vicepreședinte al instituției. „Ulterior, am aflat cu stupoare că a fost arestat pentru corupție”, continuă, contrariat, Cooperman.

După o altă intervenție la consulul României la New York, Ministerul de Externe a primit un răspuns la cererile lui Jeff Cooperman. ”Până în prezent, dosarul nu a fost repartizat personalului de specialitate al ANRP, potrivit căreia dosarele vor fi analizate și soluționate cu respectarea principiului ordinii de înregistrare la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor”, se arată în răspunsul ANRP. Din același răspuns, petiționarul a aflat că au fost repartizate 12.000 de dosare din care au fost analizate aproximativ patru mii. Când toate aceste dosare vor fi analizate, alt lot va intra în verificări, termenul legal pentru soluționarea acestora fiind stabilit la 5 ani!

Istoria familiei

Bunicul lui Cooperman a avut o fiică, Henriette. La 15 ani, Henriette, care se născuse cu un defect la vedere a devenit nevăzătoare, în urma unei miopii avansate. Pentru că nu putea să muncească, tatăl fetei i-a construit un imobil cu șase apartamante în Galați care urma să fie închiriat. În 1946, proprietatea a fost donată Henriettei odată cu căsătoria acesteia cu contabilul Marcel Kuperman. În 1950 imobilul a fost confiscat de comuniști și ulterior demolat ca urmare a sistematizării orașului Galați.

Jeff Cooperman este unicul fiu al Henriettei Kuperman. După ce a lucrat 10 ani ca inginer la Combinatul Siderurgic din Galați, a plecat într-o excursie, în 1979, în Europa de Vest de unde nu s-a mai întors. Nu și-a mai văzut părinții până în 1990, după Revoluție. ”Trei generații care au suferit pe parcursul a zeci de ani în timpul dictaturii militaro-fasciste și mai târziu a dictaturii comuniste..”.