Relațiile bilaterale s-au deteriorat odată cu ofensiva turcă din octombrie 2019 împotriva forțelor kurde din Siria, aliatele occidentalilor.

Emmanuel Macron a avertizat marți, 23 martie, împotriva "încercărilor Turciei de a se amesteca" în următoarele alegeri prezidențiale franceze din 2022, fără a închide ușa unei îmbunătățiri a relațiilor cu Ankara, care sunt extrem de proaste de mai bine de un an. "Evident. Vor fi încercări de a interfera cu următoarele alegeri. Este scris, iar amenințările nu sunt voalate", a declarat șeful statului, chestionat în cadrul unei documentar al canalului de televiziune France 5 despre președintele turc Recep Tayyip Erdogan.

Acuzații pe care Ankara le-a calificat drept "inadmisibile" a doua zi după acest discurs. "Considerăm că aceste declarații, contrare spiritului de prietenie și alianță, sunt inadmisibile", a reacționat Ministerul Afacerilor Externe turc într-un comunicat de presă. "Turcia nu are altă preocupare, în ceea ce privește politica internă a Franței, decât prosperitatea și fericirea celor aproape 800.000 de turci care trăiesc în această țară", a adăugat el.

Evocând apriga controversă pe tema chestiunii religioase, declanșată după discursul său din toamnă despre "separatismului islamist", chiriașul de la Elysee a criticat "o politică de stat care este dusă de organele de presă controlate de statul turc", ca şi "de anumite lanțuri mari controlate de Qatar". Recep Tayyip Erdogan a fost acuzat anterior de imixtiune electorală, în special în Germania, când le ceruse alegătorilor germano-turci să voteze împotriva partidului Angelei Merkel, în 2017.

"Trebuie să fim foarte lucizi", a continuat Emmanuel Macron, ale cărui relații cu omologul său turc au fost extrem de tensionate înainte de a începe dezghețul în urmă cu câteva luni. "Am remarcat încă de la începutul anului dorința lui Erdogan de a se angaja din nou în relație. Vreau să cred că este posibil", a declarat președintele francez, apărându-se de orice "animozitate față de Turcia". "Dar cred că nu poți relua [o relație] atunci când există ambiguități. Nu vreau să reintroduc o relație pașnică dacă, în spate, continuă astfel de manevre", a spus el.

Relațiile bilaterale s-au deteriorat odată cu ofensiva turcească din octombrie 2019 împotriva forțelor kurde din Siria, aliatele Occidentului. Intervenționismul turcesc în Libia, în estul Mediteranei (unde a existat un incident între nave turcești și franceze în iunie 2020) și politica franceză împotriva extremismului islamic au adâncit apoi antagonismele dintre Paris și Ankara. "Franța a fost foarte clară. Când au existat acte unilaterale în estul Mediteranei, le-am condamnat și am acționat prin trimiterea de fregate", a subliniat Emmanuel Macron, deplângând că NATO "nu este suficient de clară" cu Ankara. "Trebuie să clarificăm locul Turciei în NATO", a spus el.

Cu toate acestea, "avem nevoie de un dialog cu Turcia, totul trebuie făcut pentru ca aceasta să întoarcă spatele Europei și să se îndrepte către extremism religios sau alegeri geopolitice negative pentru noi", a spus el. Turcia "este partener în probleme de securitate, în probleme de migrație", a reamintit președintele francez. UE și Turcia au încheiat un acord de migrație în 2016, oferind Ankarei gestionarea imigrației ilegale. Subliniind că Turcia a primit pe solul său mai mult de trei milioane de refugiați sirieni, Emmanuel Macron a considerat că "și-a asumat responsabilitățile". "În ceea ce privește problema migrației, trebuie să lucrăm cu Turcia. Dacă ei [turcii] deschid ușile, aveți trei milioane de refugiați sirieni care ajung în Europa", a avertizat preşedintele Emmanuel Macron.

Summitul UE - text mai dur cu privire la Turcia şi drepturile omului

Schimbările intervenite în textul referitor la Turcia, după ce proiectul de concluzii al summitului a ajuns la a treia variantă, au generat satisfacţie la Atena şi Nicosia. Declaraţia comună va stabili în scris că dacă Ankara nu va aplica statul de drept nu se va ajunge la o agendă pozitivă, urmând ca în luna iunie să fie anunţate concluziile finale ale celor 27 de lideri europeni.

După schimbările realizate în proiectul de declaraţie, pasajul referitor la drepturile omului este în mod clar mult mai puternic, având în vedere că decizia preşedintelui Turciei de a părăsi Convenţia de la Istanbul pentru combaterea violenţei împotriva femeilor, chiar în ziua următoare discuţiei purtate de Erdogan cu Charles Michel şi cu preşedinta Comisiei Europene, a fost percepută drept o insultă.

Pe de altă parte, europenii ar dori să normalizeze relaţiile cu Ankara după un an de tensiuni, dar ar prefera o procedură "progresivă", bazată "pe termeni şi condiţii" şi care să fie "reversibilă", după cum a anunţat preşedintele Consiliului European, Charles Michel, în scrisoarea - invitaţie adresată liderilor în perspectiva summitului european.

De notat că europenii, ca şi americanii, nu doresc să dărâme orice punte cu Ankara. "Turcia este un vechi aliat pe care îl apreciem şi avem interesul de a o păstra în NATO", a declarat şeful diplomaţiei americane.

Însă liderilor europeni le este greu să aibă încredere în preşedintele turc întrucât acesta nu-şi respectă angajamentele şi consideră mai degrabă că dorinţa lui declarată de a se ajunge la o detensionare este un gest de oportunism, după cum explică surse diplomatice.