Anglia-Franța. Antrenorul Tuchel, distrus după victorie. Reacția presei engleze

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Victoria Angliei cu 6-4 în fața Franței, în finala mică a Campionatului Mondial, este reluată de marile publicații britanice drept o încheiere spectaculoasă a turneului, dar nu și ca o izbăvire completă.

Presa îl transformă pe Bukayo Saka în eroul serii și folosește evoluția sa pentru a redeschide discuția despre deciziile selecționerului Thomas Tuchel din semifinala pierdută cu Argentina.

Anglia a obținut locul al treilea după un meci neverosimil, în care a condus Franța cu 4-0 la pauză, a fost aproape de a fi ajunsă în repriza secundă și s-a impus în cele din urmă cu 6-4. Bukayo Saka a înscris de trei ori, iar Jude Bellingham a stabilit scorul final în prelungiri.

Este primul podium mondial al englezilor după triumful din 1966 și cel mai prolific meci pentru locul al treilea din istoria competiției.

Antrenorul Angliei, Thomas Tuchel și Jude Bellingham. sursa: fifa.com

Anglia-Franța, „meciul pe care nu-l dorește nimeni”

The Guardian descrie partida drept un „rollercoaster” și unul dintre cele mai spectaculoase jocuri ale întregului turneu. Publicația subliniază contrastul dintre prima repriză, dominată categoric de Anglia, și revenirea franceză, condusă de Kylian Mbappé, după pauză.

Tonul nu este însă triumfalist. Jurnaliștii observă că Franța a părut deja cu gândul la vacanță în primele 45 de minute ale ultimului meci al mandatului lui Didier Deschamps. Victoria engleză este privită ca o performanță autentică, dar obținută într-o partidă cu o miză psihologică și competitivă mai redusă decât în semifinală.

În relatarea în direct, ziarul ironizează chiar statutul finalei mici: „meciul care nu înseamnă nimic” a devenit unul dintre punctele culminante ale competiției. Formula „Bronze is coming home” adaptează cunoscutul slogan englez, dar păstrează o doză evidentă de autoironie.

Anglia și-a recuperat o parte din mândrie

Pentru The Times, succesul a „restabilit o parte din mândria” pierdută după eliminarea dramatică din semifinala cu Argentina. Ziarul descrie partida ca pe un thriller „nebun”, dominat de Saka și încheiat printr-un gol memorabil al lui Bellingham.

Publicația remarcă și schimbarea de conduită a lui Tuchel. În fața Franței, selecționerul nu a mai încercat să apere prematur un avantaj minim, așa cum fusese acuzat că procedase împotriva Argentinei.

Când francezii s-au apropiat la un singur gol, antrenorul i-a trimis pe teren pe Bellingham și Elliot Anderson, iar schimbările au contribuit la supraviețuirea Angliei.

Totuși, victoria nu încheie judecarea mandatului lui Tuchel. Dimpotrivă, cele patru goluri înscrise în prima repriză au provocat întrebarea inevitabilă: de ce nu a jucat Anglia cu aceeași îndrăzneală și în semifinală? The Times notează că succesul atenuează gustul amar al eliminării, fără să-l elimine.

Bukayo Saka, erou și argument împotriva selecționerului

Aproape întreaga presă britanică îl plasează pe Bukayo Saka în centrul relatării. Atacantul a devenit doar al patrulea englez care a înscris un hat-trick la un Campionat Mondial, iar prestația sa a căpătat o semnificație suplimentară după ce fusese rezervă neutilizată în semifinala cu Argentina.

The Sun pune accentul pe declarația lui Saka că era apt de joc și că și-ar fi dorit să evolueze mai mult la turneu. Publicația transformă această mărturisire într-o critică indirectă la adresa lui Tuchel: omul care a distrus apărarea Franței nu fusese folosit în cea mai importantă partidă a Angliei.

Saka a evitat un atac direct la selecționer, spunând că era prea târziu pentru astfel de discuții și că preferă să răspundă pe teren. Tocmai această reținere a făcut însă declarația și mai puternică în interpretarea presei britanice.

Bukayo Saka, eroul meciului. sursa: fifa.com

talkSPORT: Saka, nota 9; Tuchel, doar 5

Postul de radio și platforma online talkSPORT i-au acordat lui Saka nota 9, cea mai mare din echipa Angliei. Bellingham a primit 8 pentru intervenția decisivă de pe bancă, în timp ce Tuchel a fost notat cu numai 5, ca urmare a modului în care echipa a pierdut controlul în repriza a doua.

Această diferență sintetizează perspectiva generală a presei: Anglia are jucători capabili să producă fotbal ofensiv de cel mai înalt nivel, dar managementul partidelor decisive rămâne discutabil.

Faptul că Franța a revenit de la 0-4 la 3-4 și apoi la 4-5 a fost interpretat ca o nouă demonstrație a fragilității engleze atunci când adversarul își mărește presiunea.

Un succes important, nu triumful dorit

Thomas Tuchel a prezentat locul al treilea drept cea mai importantă performanță mondială a Angliei din ultimii 60 de ani și a apreciat reacția unei echipe afectate de eliminarea din semifinale. Presa recunoaște meritul jucătorilor de a se fi mobilizat în căldura de la Miami, după un turneu solicitant și deplasări lungi.

Dar tonul dominant este mai degrabă dulce-amar decât euforic. Medalia de bronz certifică un parcurs bun și cea mai înaltă clasare de după 1966.

În același timp, jocul ofensiv împotriva Franței amintește cât de aproape fusese Anglia de finală și cât de scump au costat prudența și retragerea din meciul cu Argentina.

Thomas Tuchel, parțial reabilitat

Presa engleză prezintă victoria împotriva Franței pe trei niveluri: un spectacol istoric, revanșa personală a lui Bukayo Saka și o reabilitare doar parțială pentru Thomas Tuchel.

Anglia pleacă de la Mondial cu o medalie, cu recorduri și cu sentimentul că dispune de una dintre cele mai talentate generații ale sale.

Dar întrebarea care traversează aproape toate relatările rămâne incomodă: dacă Saka, Bellingham și ceilalți puteau juca astfel împotriva Franței, de ce Anglia și-a abandonat curajul când miza era calificarea în finală?