Angela Merkel: Dacă nu era pandemia, nu aveam război! Criticată intens pentru declarații pro-Rusia

Aflatã în Ungaria pentru promovarea memoriilor Freedom, Angela Merkel a spus că invazia pe scară largă a Ucrainei „ar fi putut fi evitată” dacă nu ar fi existat pandemia de Covid-19 și dacă liderii din Europa de Est ar fi acceptat, în 2021, un dialog cu Vladimir Putin. „Ar fi invadat Vladimir Putin Ucraina dacă nu ar fi fost Covid? Nimeni nu poate ști sigur”, a declarat fostul cancelar, argumentând că lipsa întâlnirilor față în față reduce șansele de compromis. Un articol din Politico analizează impactul declarațiilor fostului cancelar, considerate inoportune, într-un moment nepotrivit.

Merkel a amintit inițiativa franco-germană pentru un summit cu Putin, respinsă de statele baltice și Polonia. „Nu s-a materializat, apoi mi-am încheiat mandatul, și după aceea a început agresiunea”, a spus ea. Declarațiile au stârnit reacții dure la Kiev și pe flancul estic, unde demnitari susțin că Berlinul a ignorat ani la rând avertismentele privind ambițiile Rusiei. Un oficial ucrainean a calificat afirmațiile drept „inacceptabile”.

Angela Merkel, lăudată la Moscova

Presa pro-Kremlin a salutat însă mesajul, prezentându-l drept confirmarea tezei că „Occidentul a provocat conflictul”.

Episodul readuce în discuție politica germană față de Moscova din perioada Merkel, definită de ideea „Wandel durch Handel” (schimbare prin comerț) și de proiectele Nord Stream. Conductele care aduceau gaz rusesc direct în Germania au fost susținute chiar și după anexarea Crimeei, în pofida avertismentelor repetate din Est.

Polițiști și mecanici auto din Mehedinți, trimiși în judecată. Schema prin care erau ocolite amenzile rutiere

Bolojan pregătește scenariul fără PSD, după discuțiile cu UDMR. Miniștrii vor fi înlocuiți rapid pentru a menține funcționarea Guvernului. Update

După 24 februarie 2022, mai mulți lideri germani au admis că această abordare a fost greșită, contribuind indirect la finanțarea mașinii de război a Kremlinului. „Am păstrat punți în care Rusia nu mai credea, deși partenerii ne-au avertizat”, spunea președintele Frank-Walter Steinmeier. Pentru multe capitale est-europene, sabotarea Nord Stream a devenit simbolul sfârșitului acestei politici: problema nu a fost explozia, ci dependența construită în timp.

Merkel evită un bilanț al deciziilor politice

Criticii îi reproșează lui Merkel că evită un bilanț clar al celor 16 ani de mandat și că mută accentul pe factori externi, pandemie, lipsa unui summit, în locul deciziilor politice. Analistul Stefan Meister, citat de Politico, consideră că această atitudine întârzie o reevaluare onestă a rolului Germaniei înainte de război.

În interiorul Germaniei, mai ales în est, persistă o sensibilitate prorusească exploatată de formațiuni populiste, care folosesc interviul pentru a relansa teze anti-NATO. În același timp, actualul cancelar, Friedrich Merz, s-a distanțat de vechea linie și sprijină ferm Ucraina.

Chiar și la Moscova, unii comentatori au ironizat ideea că un nou „rând de discuții” în 2021 ar fi schimbat cursul evenimentelor. „Oricine era informat știa că, la acel moment, dezacordurile dintre Rusia și Occident erau prea adânci”, a concluzionat un fost consilier al Kremlinului.

Disputa rămâne deschisă: cât a fost eroare de calcul a Berlinului și cât inevitabil al confruntării cu o Rusie tot mai agresivă. Ce va urma depinde de cât de repede Europa își clarifică lecțiile și își calibrează politica de securitate, scrie Politico.