Deşi este prea devreme pentru a-i şti protagoniştii şi adevăratele teme de campanie, sezonul electoral american oferă deja o lecţie importantă despre triumful speranţei, spre deosebire de frică, în discursul politic.
Această lecţie provine din trăsăturile comune ce i-au propulsat în fruntea sondajelor pe democratul Barack Obama şi pe republicanul John McCain.
Diferenţele dintre cei doi abundă. Ei aparţin unor partide, generaţii şi etnii diferite. Barack Obama e tânăr, de culoare, democrat şi liberal, în timp ce John McCain e în vârstă, alb, republican şi conservator. Există şanse ca niciunul dintre cei doi să nu fie candidatul partidului său la alegerile care îl vor desemna în noiembrie pe cel mai puternic om politic al lumii.
Cu toate acestea, orice politician care se pregăteşte de alegeri - în România şi nu numai - are multe de învăţat din modul în care dnii McCain şi Obama au ajuns să capteze imaginaţia publicului în Statele Unite, sfidând sondaje şi analişti pentru care, cu puţin timp în urmă, fruntaşii celor două partide trebuiau să fie alţii.
Ne puteți urmări și pe Google News
Atât dl Obama cât şi dl McCain captează atenţia electoratului cu un discurs politic ale cărui teme principale sunt schimbarea, speranţa, ruperea de trecut, precum şi apelul către americani de a se devota unor cauze mai mari şi mai importante decât interesul personal. Ambii candidaţi au beneficiat până acum de prezenţa în număr mare la vot şi mitinguri a tinerilor - lucru cu atât mai remarcabil pentru dl McCain, în vârstă de 71 de ani. Toate ziarele influente din SUA citează tineri atraşi de sinceritatea şi onestitatea celor doi candidaţi.
Pe fundalul eşecurilor multiple înregistrate de administraţia Bush - a cărei ultimă victorie electorală a venit după o campanie axată pe frică, nu speranţă - aproape toţi candidaţii pentru Casa Albă promit schimbarea şi ruperea de trecut. Cu toate acestea, niciunul dintre pretendenţii la preşedinţia SUA nu a reuşit să-i convingă pe americani că le poate aduce schimbarea în măsura în care au reuşit dnii Obama şi McCain.
De asemenea, de remarcat sunt contracandidaţii devansaţi de cei doi. De partea republicană, dl McCain este înaintea lui Mitt Romney, un fost guvernator şi om de afaceri care a cheltuit milioane din propria avere pe campanie, în condiţiile în care organizaţia politică a dlui McCain era aproape falită vara trecută. De partea democrată, dl Obama este înaintea lui Hillary Clinton, care cu puţin timp în urmă era văzută drept candidata inevitabilă a democraţilor pentru Casa Albă, beneficiind de mai multă experienţă, fonduri şi oameni decât toţi ceilalţi rivali ai săi.
În România, aproape toate temele citate mai sus lipsesc sau nu au credibilitate în discursurile principalelor partide politice. Timidele promisiuni de schimbare şi reformă a social-democraţilor sună a doagă pe fondul vechilor lor reflexe de a fi partidul-tătuc ce-i apără pe români de urgiile dreptei şi ale globalizării. Criza de identitate a liberalilor şi măsurile adoptate până acum creează o incoerenţă prea mare pentru a sugera ceva bun, în timp ce liberal-democraţii sunt necopţi şi nu au o identitate dincolo de asocierea cu Traian Băsescu.
Toate aceste partide vor da pieptul cu un electorat apatic, deloc convins că trebuie măcar să voteze, darămite să şi decidă cui să-i acorde sprijinul. Pentru binele României, inspiraţia politicienilor ar trebui să vină din ce se petrece zilele acestea în America, unde frica şi status quo-ul sunt învinse de speranţă şi schimbare.
Recomandările noastre
