"Forintul, zlotul şi coroana cehă sunt în teritoriu pozitiv în perioada de la începutul anului, până pe 16 iulie. Numai dinarul sârb s-a depreciat mai accentuat, pierzând 10%. În perioada scursă de la începutul anului, până pe 16 iulie, forintul a câştigat 8,3%, zlotul 5,84% şi coroana cehă 0,87%. Vântul nu a suflat, însă, în aceeaşi direcţie şi în pânzele leului, care a coborât cu 5,58% faţă de euro", precizează analiştii X-TB.

Raportat la dolar, deprecierea leului a fost şi mai mare, acesta pierzând 10,87%, ca efect cumulat al scăderii leului faţă de euro şi a euro în faţa dolarului american.

Potrivit specialiştilor X-TB Brokers, performanţa negativă a leului ţine de mai mulţi factori, printre care se numără instabilitatea politică de după căderea Guvernului Ungureanu, tulburările recente care au atras reacţii internaţionale şi au ridicat semne de întrebare privind capacitatea României de a menţine politica de austeritate necesară continuării acordului cu FMI într-un an electoral.

Stabilitatea leului a fost prelungită excesiv

"Pe de altă parte, se poate spune că leul plăteşte acum preţul unei perioade de stabilitate a cursului prelungită excesiv: datorită diferenţialului de inflaţie dintre România şi zona euro, o depreciere a leului era perfect justificată, iar turbulenţele interne au jucat rolul unui declic", a declarat analistul-şef al sucursalei din România a X-Trade Brokers, Claudiu Cazacu.

O performanţă notabil mai slabă comparativ cu leul a avut-o doar dinarul sârb, care, în perioada analizată, s-a depreciat cu 10%. Dinarul a fost plasat sub influenţa negativă a unei economii în stagnare, ridicând semne de întrebare privind ţintele fiscale. Cursul de schimb al dinarului reflectă, în acelaşi timp, un deficit de cont curent estimat în zona 8-9% din PIB şi incertitudini privind continuarea acordului cu FMI, care ar putea genera dificultăţi de acoperire a necesarului de finanţare.

Însă, situaţia României este diferită de cea a Serbiei, în primul rând prin apartenenţa primei la UE, apoi soliditatea acordului cu FMI şi parametrii macroeconomici, inclusiv deficitul de cont curent, mai redus, de aproximativ 4,5% nivel estimat anul curent în România.

Minimele istorice pot continua

"Nivelurile record atinse de euro în raport cu leul, de peste 4,56 pe piaţa interbancară, probabil că nu reprezintă şi maximele acestui an. Deşi, pe termen scurt, putem detecta şanse pentru calmarea cotaţiilor sau chiar pentru o apreciere a leului, calendarul politic încărcat, cu referendumul la finalul lunii şi alegeri parlamentare în toamnă, pot readuce leul la minime istorice. În plus, criza europeană nu pare a fi o poveste încheiată, ceea ce poate induce forţe defavorabile inclusiv din mediul extern", a afirmat Cazacu.

Acesta a subliniat că în ciuda faptului că atenţia publicului este focalizată pe cursul euro/leu, în perioade agitate cel mai mare potenţial de depreciere îl are, de fapt, leul în raport cu dolarul.

"BNR ar urma să îşi facă simţită prezenţa pentru a ‘netezi’ mişcările excesive, dar nu mizăm pe o intervenţie agresivă împotriva tendinţelor majore ale pieţei", a concluzionat Claudiu Cazacu.