În perioada 2003 - 2022, numărul de contribuabili administrați de către Direcția de Mari Contribuabili a fost modificat de 16 ori, potrivit unei declarații ANAF. Cu toate acestea, reîncadrarea marilor contribuabili se realizează anual.

FMI a recomandat mai multor ţări, în special celor în care a desfăşurat misiuni în perioada respectivă (1999-2001), ca la înfiinţarea unei structuri de mari contribuabili în cadrul administraţiilor fiscale să se folosească mai multe criterii care să reflecte cât mai bine potenţialul de plată al contribuabililor şi anume: veniturile anuale din vânzări sau cifra de afaceri, valoarea activelor, nivelul importurilor sau/şi al exporturilor sau tipul de activitate economică. Dintre acestea însă cifra de afaceri/veniturile anuale din vânzări a fost recomandat ca şi criteriu de bază, după cum se arată în comunicatul ANAF.

În 2003 existau 446 de contribuabili încadrați în categoria de Mari Contribuabili

La înfiinţarea Direcției, în 2003, erau înregistrați 446 de contribuabili încadraţi în această categorie, iar în prezent numărul acestora depăşeşte 3200 de contribuabili:

"Criteriile de selecţie care au stat la baza întocmirii listelor marilor contribuabili au fost obiective şi au avut în vedere evoluţiile economice şi bugetare din perioadele de referinţă. Încă din anul 2001 Fondul Monetar Internaţional a recomandat României organizarea unei structuri de administrare a contribuabililor mari. Propunerea a pornit de la analiza evoluţiei economice interne, influenţată major de schimbările structurale la nivel mondial şi de tendinţele de globalizare ale afacerilor - ca modalităţi tot mai sofisticate de evaziune şi fraudă fiscală cu care se confruntă administraţia fiscală", subliniază sursa citată.

La momentul respectiv, țări precum Franţa, Marea Britanie, Spania și Suedia, care se bucurau de administrații fiscale mature, implementaseră deja această măsură de clasificare a contribuabililor pornind de la ideea maximizării eforturilor necesare susţinerii categoriei de contribuabili cu cel mai mare aport fiscal.

Criteriile care au stat la baza analizei ANAF

La întocmirea celei mai recente liste a marilor contribuabili, conform OPANAF 1721/2021, modificat prin OPANAF 83/2022, criteriile de selecţie care au stat la bază sunt două şi anume criteriul de bază, care include cifra de afaceri - 50% (raportată în situaţiile financiare încheiate la data de 31 decembrie 2020 sau decontul de TVA aferent anului 2020), volumul obligaţiilor fiscale datorate - 30% (declarate de către contribuabili, conform declaraţiilor depuse către contribuabili în cursul anului 2020) şi volumul cheltuielilor cu personalul - 20% (raportate în situaţiile financiare încheiate la data de 31 decembrie 2020 sau cele raportate prin declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, a impozitului pe venit şi a evidenţei nominale a persoanelor asigurate - D112 aferente anului 2020) şi criteriul specific de activitate desfăşurat (BNR, societăţi bancare, societăţi de asigurări, societăţi de investiţii financiare, Societatea Română de Televiziune, Societatea Română de Radiodifuziune).

"Totodată, lista contribuabililor mari este supusă modificării continue şi ca urmare a fuziunilor, divizărilor, înfiinţărilor sau desfiinţărilor de grup fiscal unic", subliniază ANAF.

Răspunsul Ministrului Finanțelor, Marcel Boloș, cu privire la situația ANAF

Marcel Boloș, Ministrul Finanțelor, anunță că instituția pe care o conduce va veni, în cel mult 30 de zile, cu un pachet de măsuri pentru consolidarea capacităţii instituţionale a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF). Se pare că acesta își dorește să realizeze o descentralizare a activităţii pe care o desfăşoară Direcţia Generală Mari Contribuabili şi o restructurare a activităţii Direcţiei de Management al Riscurilor:

"În legătură cu capacitatea noastră de colectare, numai dacă ne uităm la indicatorii lunari pe care îi analizăm: venituri planificate şi venituri realizate, se observă că avem un oarecare gap. Sigur, motivele sunt numeroase, de ce avem acest gap, dar în acelaşi timp avem şi o anumită ritmicitate la încasarea acestor venituri. Aproximativ 30 de miliarde lei este suma pe care o încasăm lunar prin intermediul ANAF. Este principala noastră sursă de venituri şi, de aceea, ne aplecăm asupra modului în care se face această colectare şi desigur, asupra măsurilor pe care le vom lua în legătură cu ANAF”, a declarat ministrul.

Măsurile propuse de ministru pentru o mai bună colectare a taxelor din partea ANAF

Ministrul a declarat că încearcă să îmbunătățească colectarea resurselor bugetului de stat, și de asemenea își dorește să combată evaziunea fiscală prin corelarea inspecției fiscale cu indicatorii de risc:

„Mă refer aici la cel puţin două componente: Direcţia de mari contribuabili, care aduce aproape jumătate din veniturile lunare pe care le încasăm prin intermediul ANAF şi, mai concret, aici vizăm o descentralizare a activităţii. Sunt 3.373 de mari contribuabili care aduc la bugetul de stat 15 miliarde de lei lunar şi vrem ca aici activitatea să fie mult mai eficientă din perspectiva colectării resurselor bugetului de stat. De asemenea, avem în vedere, tot pe zona aceasta a restructurării activităţii ANAF, activitatea Direcţiei de Management al Riscurilor, astfel încât inspecţiile noastre fiscale să nu fie făcute de multe ori fără rezultate, ci să ne concentrăm mai bine asupra corelării între inspecţia fiscală şi indicatorii de risc, mai ales a celor care privesc evaziunea fiscală", a adăugat Marcel Boloș.