ANAF. Sursa foto: Razvan ValcaneantuEEC
Din cuprinsul articolului
Camera Consultanților Fiscali (CCF) atrage atenția asupra unei practici controversate adoptate de instituțiile de control din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), care ajustează „din oficiu” dobânzile aplicate în cadrul împrumuturilor intra-grup la nivelul ratei dobânzii de referință a BNR.
Practicile ANAF privind ajustarea automată a dobânzilor intra-grup pot avea un impact indirect asupra românilor de rând, în special asupra celor care lucrează în companii multinaționale sau care depind de stabilitatea economică a acestor firme.
Decizia ANAF, impact major asupra românilor
Dacă ANAF impune dobânzi mai mari decât cele stabilite prin mecanismele pieței, companiile afectate ar putea fi nevoite să își ajusteze costurile, ceea ce poate duce la reducerea investițiilor, scăderea numărului de locuri de muncă sau chiar creșterea prețurilor pentru consumatori.
CCF susține că această abordare nu respectă principiile economice și juridice aplicabile și poate genera prejudicii pentru contribuabili, dar și riscuri semnificative pentru administrație.
Cursa valutar. Sursa foto: arhiva EVZ
Contravine legislației fiscale
Camera Consultanților Fiscali subliniază că ajustarea automată a dobânzilor nu respectă principiile prețurilor de transfer și că nu există nicio prevedere legală care să echivaleze rata dobânzii de referință a BNR cu dobânda de piață.
„Considerăm că această abordare contravine principiilor economice și juridice aplicabile și poate genera nu doar prejudicii contribuabililor, ci și riscuri semnificative pentru administrație, inclusiv contestarea și anularea în instanță a ajustărilor respective”, se arată într-un comunicat emis de CCF.
Confuzii legislative și interpretări eronate
CCF explică faptul că inspectorii ANAF fac referire la Ordonanța 13/2011, un act normativ care reglementează dobânzile legale remuneratorii și penalizatoare pentru obligațiile monetare în România, în cazul în care părțile implicate nu au convenit asupra unei rate specifice a dobânzii.
„Nu există nicio prevedere expresă în legislația fiscală din România care să permită utilizarea ratei dobânzii de referință a BNR drept înlocuitor direct al valorii de piață pentru dobânda practicată în tranzacțiile financiare între persoane afiliate”, a declarat Doru Dudaș, director executiv al CCF și fost vicepreședinte ANAF.
Impactul asupra contribuabililor și mediului de afaceri
CCF avertizează că această practică poate avea efecte negative asupra contribuabililor, deoarece creează impresia că documentarea valorii de piață a tranzacțiilor intra-grup nu este necesară.
„Suntem și așa într-o perioadă dificilă, plină de incertitudini pentru contribuabili.
Este și în interesul ANAF să elimine tentația inspectorilor de a utiliza rata de referință a BNR ca preț de piață”, a precizat Adrian Luca, prim-vicepreședinte al CCF.
Acesta a subliniat că stabilirea valorii de piață a ratei dobânzii trebuie să se bazeze pe analize de comparabilitate detaliate, care iau în considerare factori precum riscul de credit al debitorului, moneda, maturitatea împrumutului, existența garanțiilor și scopul tranzacției.
Propunerea CCF pentru clarificarea normelor fiscale
Pentru a evita aceste interpretări eronate, Camera Consultanților Fiscali a transmis Ministerului Finanțelor o solicitare oficială prin care propune o clarificare explicită la nivelul normelor interne.
CCF recomandă ca informațiile referitoare la metoda de stabilire a ratei dobânzii intra-grup să fie comunicate public, atât pe site-ul ANAF, cât și pe cel al CCF, astfel încât contribuabilii să fie informați corect asupra obligațiilor lor fiscale.
„Valoarea de piață a ratei dobânzii se stabilește printr-o metodologie riguroasă, bazată pe criterii economice bine definite.
Aplicarea mecanică a ratei BNR nu reflectă condițiile reale ale pieței și poate conduce la decizii administrative contestabile,” a subliniat Adrian Luca.
