Americanii vor exploata zăcământul strategic de la Budureasa, Bihor, unic în UE

Americanii vor exploata zăcământul strategic de la Budureasa, Bihor, unic în UE

Ceea ce nu a reușit Sorin Ovidiu Vântu în 2006 vor reuși americanii de la Verde Magnesium. Cu sprijinul financiar al Comisiei Europene. Americanii vor exploata comoara de la Budureasa, zăcământul de brucit din care se obține magneziul verde. Primarul de Budureasa, Adrian Magda, spune că întreaga economie a Bihorului se va relansa.

Sorin Ovidiu Vântu a pierdul licența pentru a exploata brucitul de Budureasa

Anunțul premierului Ciolacu, conform căruia Comisia Europeană va finanţa cu 615 milioane de euro trei proiecte strategice pentru viitorul economiei, la Gorj, Hunedoara şi Bihor, adică exploatarea de minerale pe care se bat toate marile puteri economice ale lumii: grafit, magneziu şi cupru, aprinde imaginația și speranțele locuitorilor din comuna bihoreană Budureasa. Vestea că mina de brucit se va redeschide le trezește localnicilor atenția, dar sunt și circumspecți. Nu e prima dată când cineva vorbește despre valorificarea comorii pe care stă comuna.

Descoperit în timpul căutărilor de uraniu din anii ’80, dar neexploatat de comuniști, zăcământul de la Budureasa a stârnit în 2006 interesul lui Sorin Ovidiu Vântu, când  acesta prin firma Geoasset SRL pe care o controla a primit de la Agenția Națională de Resurse Minerale (ANRM) o licență de exploatare pe 49 de ani. De-altfel, atunci, spune primarul de Budureasa, Adrian Magda, firma lui Vântu plătea către primărie un million de dolari, taxe. A urmat apoi arestarea lui Vântu și totul s-a năruit, firma lui a pierdut licența din cauza datoriilor.

Brucitul de Budureasa, testat de americani

Acum, licența de exploatare o au americanii de la Verde Magnesium. Bernd Martens, președinte al Verde Magnesium și fost director la Audi, a afirmat încă e anul trecut, pentru Financial Times, că mina și uzina din România ar urma să ajute Uniunea Europeană să-și atingă obiectivul în ceea ce privește un mai mare grad de independență în privința metalelor vitale pentru tranziția verde. Afirmația e intărită acum de ministrul Economiei, Bogdan  Ivan, care a anunțat azi că România va deveni singura ţară din UE care va exploata această resursă printr-un proiect strategic, în valoare de 115 milioane de euro.

Proiectul  vizează exploatarea magneziului verde, o materie primă critică folosită în industria aeronautică şi cea farmaceutică. Primarul de Budureasa spune că americanii au testat deja valoarea zacământului și au pus pe masa europenilor rezultatele testelor convingând că afacerea este solidă.Încă de anul trecut, americanii au promis o investiție colosală, de peste un miliard de dolari, pentru extragerea și producerea metalului foarte căutat în industria europeană, dar furnizat aproape în exclusivitate de China.

Americanii au făcut lobby la Bruxelles pentru exploatare

Iar sumele sunt prezentate pe lobbyfacts.eu. Investiția ar urma să o facă o companie înregistrată în statul american Delaware și deținută de fondul privat de investiții Amerocap, cu afaceri în energie și resurse naturale derulate din Washington și Miami până la Londra, Bogota sau în Portugalia. Din echipa de management a investitorului face parte Spencer Abraham fost ministru al Energiei în administrația George W. Bush în perioada 2001-2005. Administratorul Verde Magnesium, Alexandru Roșu, spunea  că dovezile că pe baza minereurilor existente în zona Budureasa se poate produce magneziu metalic verde au fost prezentate oficial Guvernului României și Agenției naționale pentru Resurse Minerale, iar testele au fost făcute în China și SUA.

Prima bară de magneziu urma să fie livrată în 2027. Americanii avansau o producție anuală de 90.000 tone de magneziu, adică aproape jumătate din necesarul Uniunii Europene. Chiar dacă magneziul produs la Budureasa ar fi mai scump decât cel chinezesc, europenii l-ar prefera pentru că are o amprentă redusă de carbon, deci taxe reduse pentru poluare.  În urma lobby-ului făcut la Bruxelles, proiectul Amerocap figurează pe o listă cu 18 proiecte strategice.