Ambasada SUA, mesaj de Ziua Limbii Române. Răspunsul unui asistent AI la trei cuvinte românești

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Ambasada Statelor Unite ale Americii în România a transmis luni, de Ziua Limbii Române, un mesaj dedicat limbii române, într-un videoclip în care a folosit un asistent de inteligență artificială pentru a ilustra sensul unor cuvinte românești dificil de redat printr-o traducere directă.

„Astăzi, chiar și AI-ul renunță la traducerile elaborate, pentru a aprecia expresivitatea și frumusețea limbii române”, a transmis Ambasada SUA în mesajul publicat cu ocazia acestei zile.

„Dor”, răspunsul AI la o descriere complexă

În videoclip, Tabby, reprezentantă a misiunii diplomatice americane în România, i-a cerut asistentului AI să traducă în limba română o descriere amplă a sentimentului de nostalgie pentru un loc și un timp îndepărtat, asociat cu iubirea și speranța. Răspunsul oferit de asistent a fost un singur cuvânt: „dor”.

Tabby a continuat experimentul și a cerut traducerea unei descrieri care făcea referire la o stare de armonie cu lumea, căldură sufletească, liniște și pace interioară.

Și de această dată, răspunsul AI a fost condensat într-un singur cuvânt: „tihnă”. „A rezumat totul în cinci litere?”, a fost reacția reprezentantei misiunii SUA.

Un alt cuvânt românesc, dificil de redat într-o singură expresie

Experimentul a continuat cu o nouă descriere, de această dată pentru un sentiment de afecțiune pură, blândă și de bunătate față de o persoană dragă. Asistentul AI a răspuns din nou printr-un singur cuvânt: „dor”.

La finalul videoclipului, mesajul Ambasadei SUA face referire la particularitatea unor termeni românești, după ce asistentul AI nu a oferit o traducere directă în limba engleză pentru cele trei cuvinte.

„Anumiți termeni frumoși există doar în limba română”, este mesajul care încheie videoclipul.

Ziua Limbii Române este sărbătorită pe 31 august

Ziua Limbii Române este celebrată anual pe 31 august. Data are legătură cu evenimentele din Republica Moldova din 1989, când Parlamentul de la Chișinău a adoptat o lege prin care limba română revenea la statutul oficial, iar grafia latină era reintrodusă.

În 1990, Republica Moldova a stabilit aceeași dată pentru sărbătoarea denumită „Limba Noastră”.

În România, Parlamentul a adoptat în 2013 legea prin care ziua de 31 august a fost instituită drept Ziua Limbii Române.

Ministerul Culturii: „Limba maternă îți poate fi multe lucruri”

Cu aceeași ocazie, Ministerul Culturii a transmis un mesaj dedicat limbii române și rolului acesteia în identitatea culturală.

„Limba maternă îți poate fi multe lucruri, dar înainte de toate este, îți este spațiu. Este un loc unde se află acasă. Un teritoriu spiritual pe care îl locuiești și care te locuiește, cu tot ce implică asta”, a transmis Ministerul Culturii.

Instituția a descris limba drept un „spațiu al ființei și al ființării” și a subliniat necesitatea păstrării acesteia ca limbă „curată și vie, deschisă și dinamică, conservatoare și inovatoare deopotrivă”.

„Înainte de a vorbi românește simțim în română”

Mesajul Ministerului Culturii face referire și la modul în care limba este legată de experiențele personale, de memorie și de exprimarea emoțiilor.

„Înainte de a vorbi românește simțim în română, gândim în limba română și devenim cineva sau altcineva în aceeași limbă română”, se arată în comunicat.

Instituția enumeră printre elementele asociate limbii române amintirile, poveștile de viață, cărțile citite, versurile, personajele de pe scenă și modul în care sunt exprimate bucuria, speranța, dorul sau tristețea.

„Este limba în care ne recunoaștem, oriunde ne-am afla. De Ziua Limbii Române nu avem nevoie de vorbe mari. Avem nevoie de vorbe rostite cu atenție. Și cu duioșie”, transmite Ministerul Culturii.

Mesaj pentru cei care păstrează și transmit limba română

Ministerul Culturii a transmis mulțumiri scriitorilor, profesorilor, traducătorilor, actorilor, jurnaliștilor, editorilor și bibliotecarilor pentru activitatea lor legată de limba română.

Mesajul îi include și pe părinții și bunicii care transmit limba prin viu grai, precum și pe românii din afara țării care continuă să citească, să scrie, să gândească și să vorbească românește.

„Le mulțumim tuturor acelora care, locuind în alte spații lingvistice materne, vizitează limba română, fie pentru o vreme, fie pentru o viață și o asimilează ca loc al propriei spiritualități. Sau al propriei identități”, se arată în comunicatul Ministerului Culturii