Dacă aţi avut vreodată vărsături însoţite de crampe abdominale, erupţii de piele sau vi s-a înregunat respiraţia la scurt timp după masă, este posibil să aveţi o reacţie alergică la un aliment.

Alergiile alimentare nu se manifestă la primul contact cu alimentul, iar simptomele se pot agrava cu timpul. Se pot manifesta la numerose alimente, dar în funcţile de specificul alimentar al unei ţări pot domina unele sau altele. Cele mai frecvente la noi sunt alergiile la ouă, soia, alune, arahide sau lapte.

"Terenul alergic" şi problemele digestive, factori favorizanţi

Cauzele aparţiei acestor reacţii ţin de particularităţile sistemului imun al fiecărui individ în parte, precizează nutriţionistul Corina Zugravu. "Alergia nu apare niciodată la primul contact cu componentul alimentar. Abia la al doilea, al treilea sau al cincelea contact individul poate dezvolta o alergie", adaugă aceasta. Există însă anumiţi factori favorizanţi, cum ar fi problemele digestive, "terenul alergic", adică alergii ale părinţilor (indiferent de tipul acestora) sau intrarea în contact cu anumite alimente în perioada în care copilul este sugar. "În acestă perioadă trebuie să se facă o profilaxie a alergiilor şi principala măsură care ar trebui luată este introducerea cât mai târzie a laptelui de vacă", explică Corina Zugravu.

Alergiile la alune şi arahide, foarte răspândite

Cel mai frecvent întâlnită alergie este cea la alune şi arahide. Jumătate dintre cei care manifestă reacţii adverse la aceste alimente vor păţi la fel şi în cazul nucilor. Trebuie evitat, pe cât este posibil, consumul de alimente ce conţin alune şi arahide, cum ar fi uleiul sau crema de arahide. Produsele de patiserie, diferite sosuri sau chiar chili pot să conţină proteine ascunse de arahide. Proteinele vegetale hidrolizante conţinute de aceste produse sunt cele care pot declanşa reacţiile alergice.

O altă categorie apropiată de alimente care dau reacţii asemănătoare sunt migdalele, fisticul sau nucşoara.

Lapte şi produse lactate

Alergiile pentru lapte şi produse lactate se manifestă, în general, în copilărie, iar cu timpul 80% dintre copii le depăşesc. Sugarii pot avea nevoie de lapte praf hipoalergenic şi în unele cazuri mamele care alăptează  trebuie să evite consumul de lapte. Proteinele din lapte se găsesc în multe alimente procesate, chiar şi în conservele de ton. Proteina cazeină, prezentă în lapte, coagulându-se, formează partea componentă principală a brânzeturilor. Laptele de capră nu este o alternativă dacă suferi de o alergie la laptele de vacă. Nu trebuie confundată intoleranţa la lactoza care nu este o alergie, ci o problemă digestivă. În cazul intoleranţei nu pot fi digerate cantităţi mari de produse lactate, însă în cantităţi mici nu sunt probleme.

Ouă

La fel ca în cazul laptelui, alergiile la ouă sunt prezente la multe persoane în copilările, însă ulterior scapă de această povară. Trebuie citite cu atenţie etichetele produselor precum fideaua, maioneza sau cele de patiserie deoarece aluatul conţine ouă. Ai grijă la spuma topping din anumite băuturi sau chiar la covrigii care ar putea fi unşi, înainte de a fi puşi în cuptor, cu ou. Cei cu astfel de alergii trebuie să fie atenţi şi atunci când fac vaccinuri: de exemplu, vaccinul antigripal conţine diferite substanţe ce se găsesc în ouă.

Fructele de mare

Ghinion sau nu, unele persoane fac alergie la delicatese precum creveţi, crabi sau homari. Hipersensibilitatea la mâncare din fructe de mare poate da reacţii severe. În aceeaşi categorie intră şi midiile, carnea de caracatiţă, calamar sau scoici. Chiar şi aburul emanat în timpul fierberii scoicilor poate declanşa reacţiile alergice, dacă este inhalat.

Peşte

Proteinele ce se găsesc în peşte provoacă adesea probleme celor ce suferă de alergii. În topul celor care provoacă probleme este carnea de somon, ton şi halibut. Multe persoane sunt alergice doar la anumite tipuri de peşte. Dacă ţi-a fost vreodata rău din cauza unui tip de carne de peşte trebuie totuşi să fii prudent dacă mănânci şi alte tipuri de peşte. S-au înregistrat cazuri în care anumite persoane erau alergice doar la carnea de peşte gătită nu şi la conservele de ton sau somon.

Soia

Dacă eşti ghinionistul posesor al unei alergii la soia, va trebui să citeşti cu foarte mare atenţie etichetele tuturor produselor pe care le cumperi. Soia e folosită într-o gamă largă de alimente, de la panificaţie, prăjituri, supe şi conserve până la carnea procesată sau în snacksuri. Mare grijă trebuie avută în privinţa copiilor, ei suferă cel mai des de alergii la soia.

Cereale

Cel mai frecvent sunt întâlnite alergiile la glutenul din cereale însă nu este singura proteină la care se pot face reacţii adverse. Cei care fac alergie la un anumit tip de cereale nu este obligatoriu să păţească la fel pentru toate. Persoanele alergice la grâu pot mânca, de obicei, produse care conţin orz, ovăz, secară, porumb sau orez. Mai puţin cunoscut e faptul că unele tipuri de bere au printre ingrediente şi grâul.

Cum se manifestă alergiile: de la crampe la vărsături, umflarea buzelor şi feţei ."Oamenii care au alergii alimentare trebuie să devină cititori de etichete", recomandă  nutriţionistul Corina Zugravu, întrucât şi cea mai mică cantitate dintr-un component alimentar poate stârni reacţii grave. Simptomele alergiei merg de la vărsături şi crampe abdominale până la şoc anafilactic. Alte manifestări sunt  urticaria sau alte erupţii pe piele, furnicături sau mâncărimi în cavitatea bucală, umflarea feţei, gâtului, limbii sau buzelor, tuse sau îngreunarea respiraţiei. Chiar dacă iniţial par suportabile, ele se pot agrava. Uneori, primele reacţii apar în cel mult două minute, alteori după două ore după ce au fost consumate alimentele.