Alegeri în Germania. Alegătorii germani decid duminică cine va conduce următorul lor guvern. Creştin-democraţii conservatori ai lui Friedrich Merz sunt pe primul loc în sondaje. Alternativa pentru Germania (AfD) este pe locul doi și este susținută de Donald Trump.

Urmează alegeri în Germania

Controlul imigraţiei şi relansarea celei mai mari economii a Uniunii Europene sunt principalele teme ale acestor alegeri anticipate, declanşate de prăbuşirea coaliţiei de centru-stânga a cancelarului Olaf Scholz la sfârşitul anului trecut.

Germanii erau deja afectaţi de patru atacuri mortale, la Mannheim, Solingen, Magdeburg şi Afschaffenburg, când o mamă şi fiica ei de doi ani au fost rănite fatal într-un atac cu maşină-capcană la Munchen, un act presupus a fi comis de un cetăţean afgan, cu 10 zile înainte de alegeri. De atunci, din ce în ce mai mulți germani au susținut formaţiunea de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD).

Chiar dacă niciun partid nu este dispus să lase AfD să intre la guvernare, dacă se clasează pe locul doi şi atrage 20% din voturi, ar putea să îşi dubleze numărul de locuri în Bundestag.

Germania este, pe de altă parte, cea mai mare economie a Europei şi, după doi ani de declin, este de datoria viitorului guvern să schimbe situaţia şi să relanseze industria germană. La votul de duminică sunt aşteptaţi, între orele locale 08:00 şi 18:00 (9.00 - 19.00, orele României), toţi germanii cu vârsta de peste 18 ani - în jur de 60 de milioane de oameni.

Cine e pe primul loc în sondaje

Dacă cel mai mare partid poate încheia un acord de coaliţie cu unul sau două alte partide, preşedintele îl va numi, de obicei, pe liderul său în funcţia de cancelar. Parlamentul va organiza apoi un vot secret pentru a decide.

Liderul cursei pentru conducerea Germaniei este Friedrich Merz, al cărui partid creştin-democrat (CDU) are un avans de până la 10 puncte în sondaje. El a fost ales drept candidat la funcţia de cancelar în faţa lui Markus Söder, liderul Uniunii Creştin-Sociale, partidul lor înfrăţit din Bavaria.

Eclipsat în CDU de Angela Merkel în 2002, el a părăsit în cele din urmă politica, a făcut parte din consiliile de administraţie ale unor bănci de investiţii şi s-a apucat de zbor ca pilot amator.

Acesta a promis controale permanente la frontiere şi reguli mai rapide în materie de azil pentru a limita imigraţia, precum şi reducerea impozitelor şi reducerea cu 50 de miliarde de euro a cheltuielilor sociale, în încercarea de a relansa economia şubredă a Germaniei. A promis, de asemenea, să consolideze ajutorul pentru Ucraina.

Olaf Scholz nu e susținut de tot partidul

Olaf Scholz a fost deja mai mult de trei ani cancelar, în fruntea unei coaliţii nepopulare care s-a destrămat în urma unei dispute privind relaxarea regulilor stricte ale Germaniei privind datoriile. Social-democraţii lui Scholz (SPD) doresc să înfiinţeze un „fond Germania” pentru a stimula investiţiile şi să crească salariul minim de la 12,82 euro la 15 euro pe oră.

Problema este că mulţi membri ai partidului consideră că ar fi trebuit să îi permită colegului de partid Boris Pistorius să candideze în locul său pentru funcţia de cancelar.

Alice Weidel, susținută de Trump

Alice Weidel, în vârstă de 46 de ani, este primul candidat al AfD pentru funcţia de cancelar de la crearea partidului în 2013. Aceasta este susținută de Donald Trump și Elon Musk.

Aceasta vrea să pună capăt sancţiunilor împotriva Rusiei, să repare gazoductele Nord Stream distruse şi să dărâme turbinele eoliene, pe care le numeşte „morile de vânt ale ruşinii”, chiar dacă acestea furnizează în prezent un sfert din energia electrică a Germaniei.

Partidele conservatoare CDU şi CSU sunt favorite să câştige cele mai multe locuri, dar prin excluderea unei coaliţii cu AfD, Merz a restrâns opţiunile de potenţiali parteneri în guvern.