RosSotrudnichestvo se ocupă tradițional cu afacerile CSI, ale compatrioților, dar și cu așa numita „cooperare internațională umanitară”, zona de influență și război informațional legat de comunitatea pan-salvă, a compatrioților și formulei sovietice de coeziune identitară comunistă, dar și cu prezervarea limbii ruse și apărarea rusofonilor, în paralel cu promovarea și apărarea tipului de istorie sovietică și velicorusă promovată astăzi, în forme naționaliste ruso-centrice, pe tot spațiul sovietic. Înființată în 2008, ea e urmașa organizației sovietice VOKS, creată în 1958.

Astfel, agenția, care se ocupă de foștii cetățeni ruși și sovietici emigrați în Occident, are 95 de reprezentanțe externe în 62 de state și operează 72 centre ruse ale științei și cuturii. Scopul principal este ca, sub haina unor activități benigne în domeniul culturii, stiinței și educației, să gestioneze propaganda în rândul emigrației, să controleze această emigrație și să o folosească, să o dirijeze spre propriile ținte și nevoi, dar și să atragă cetățeni străini utili, care pot să reprezinte centre de influență, în primul rând dirijându-i să învețe limba rusă și să studieze în Rusia, acolo unde urmează să fie recrutați.

Potrivit publicației ruse Komersant, care citează serviciile de stat ruse, și România este în topul 20 al statelor ca număr de cetățeni ruși și vorbitori de rusă, ținte ale recrutărilor de agenți de influență, cu 23.000 de oameni. Topul este condus de Germania, cu 1,2 milioane de asemenea cetățeni, urmată de SUA, cu 752 mii și Letonia, cu 512 mii. Urmează Franța cu 500 mii și Israel cu 423 mii, care încheie top 5. România ocupă abia locul 18, într-un top care are doar alte 3 state din afara Europei: Brazilia, Canada și Mexic.

Dar agenția de profil nu e singura care acționează, iar de când Putin a venit la putere, există în Occident un număr foarte mare de organizații neguvernamentale, unele cu pretenții de independență, înființate chiar sub aripa statului rus, cu obiective specifice. Astfel, emigrația rusă, sovietică și postsovietică a fondat, zice-se, Consiliul Compatrioților ruși, în 2002, Consiliul de Coordonare Mondial al Compatrioților ruși ce trăiesc în afara hotarelor(din 2007), Congresul Mondial al evreilor vorbitori de limbă rusă, din 2002, respectiv Fundația Ruskie Mir, Lumea rusă, care are peste 200 de centre de jur împrejurul lumii și care gestionează teoriile dughiniste ale excepționalismului și naționalismului patriotard velicorus, reînnodând mândria apartenenței sovietice la o superputere mondială, ținta fiind toți resortisanții statelor post- sovietice sau foste socialiste.

Interesantă este specializarea fiecăreia dintre aceste organizații mamut, ca să nu mai vorbim despre numeroasele organizații mai mici, care țintesc state specifice sau teme concrete de interes pentru Kremlin. De la comunități locale în statele foste sovietice la emigrații financiare și investiționale ruse în statele occidentale, mergând până la emigranții de categorie inferioară și neintegrați care provin din URSS și Rusia, toate lucrează cu programe specifice de influență, propagandă și control, de recrutare și dirijare a celor recrutați.

Nici mass media rusă sau de limbă rusă nu a fost lăsată de izbeliște. Moscova are program clar de ingerință și influență care vizează diferitele categorii de mass media din străinătate. Mai întâi au fost preluate toate publicațiile tradiționale de opoziție și transformate în instrumente ale Moscovei. De la publicația periodică Russkaya mysl din Paris, transformată din una dizidentă într-una pro-Kremlin, la presa de limbă rusă a statelor occidentale – penetrate cu agenți sau de unde Moscova a racolat agenți de influență de limbă rusă, pentru a modera, nuanța sau deturna acțiunile considerate anti-Kremlin sau chiar informarea corectă despre ce se întâmplă în Rusia. S-a ajuns chiar la crearea instrumentelor media noi, precum Golos Germanii.

Există, practic, în fiecare țară cu o emigrație relevantă, instituții media în limba locală sau în limba rusă, controlate complet de către Moscova sau influențate în diferite măsuri de către aceasta. Iar întreaga activitate mediatică, de recrutare a agenților de influență, de pregătire și dirijare a lor, se organizează prin intermediul Adociației Mondiale a Presei Ruse, organizație creată încă din iunie 1999. Anual reprezentanții asociației se întânesc și abordează în rețea, sub coordonarea Kremlinului, o agendă comună, indiferent unde funcționează instituțiile de presă, care sunt legate și prin schimburi de știri, promovare reciprocă și întărire a credibilității și aparentei respectări a regulii jurnalstice de verificare a unui fapt din 3 surse, prin aceste referințe încrucișate.

Nu în ultimul rând, Asociația Academică și de Știință a vorbitorilor de limbă rusă este cea care acoperă spionajul industrial în Occident, dar este și cea care identifică potențiali agenți de influență în favoarea Rusiei și le dirijează activitățile. Se mai adaugă organizații decente, cu obiective umanitare și culturale nobile, precum Institutul de Cercetare al Dialogului Civilizațiilor finanțat de oligarhul rus Vladimir Yakunin, care clamează independența, e preocupat de securitatea internațională și care lucrează programat cu precădere cu cercurile de afaceri și politice germane.