În acest dosar au fost judecaţi fostul premier Adrian Năstase, consilierul acestuia Ristea Priboi şi fostul şef al ONPCSB, Ioan Melinescu. Clamat de Năstase încă din faza de urmărire penală drept "un dosar politic", procesul a început pe 31 mai 2007, când fostul premier a făcut cunoştinţă cu noua încadrare juridică, aceea de inculpat, el fiind acuzat de dare de mită. DNA a anunţat că va face recurs.
UPDATE 5. Dosarul "Mătuşa Tamara"s-a bazat doar pe denunţul lui Genică Boerică, care a fost arestat în perioada în care eram premier, iar proba cu detectorul de minciuni a fost relevantă în acest sens, a declarat preşedintele Consiliului Naţional al PSD, Adrian Năstase, după pronunţarea deciziei de achitare a ÎCCJ în acest dosar. "În aceste luni, eu am fost la instanţa supremă de 90 de ori, deci am ajuns să înţeleg destul de bine chiar şi reacţiile martorilor în anumite situaţii. şi atunci, în această chestiune, dispare în acest moment o anumită legendă', a spus Năstase la Realitatea TV. El a amintit că dosarul în care s-a pronunţat joi ÎCCJ a fost construit în 2006, "când DNA a chemat mai multă lume pentru tot felul de denunţuri". Mai precis, a adăugat Năstase, dosarul a fost constituit pe un denunţ al lui Genică Boerică, care fusese arestat în perioada Guvernului PSD. "Şi bănuiesc că nu mă simpatiza. În închisoare, i s-a promis că va fi eliberat condiţionat. A fost dus la detectorul de minciuni şi chiar şi proba aceasta arată că el a avut o atitudine disimulată acolo. (...) Toate aceste elemente au legătură cu atitudinea unei instanţe care bănuiesc că nu a avut o atitudine foarte uşoară. În definitiv, era absolut stupid ca eu să încerc să iau un dosar pe o chestiune deja clasată din 2000", a explicat fostul premier. UPDATE 4. Avocatul Ion Cazacu a declarat că l-a înştiinţat pe fostul premier Adrian Năstase de decizia de achitare a instanţei supreme, apreciind că este una corectă, iar politicianul este "extrem de mulţumit şi fericit". "Nu e vorba de victorie aici. Vorbim de o judecată dreaptă şi o soluţie corectă. Asta s-a întâmplat în acest dosar. O să vedem dacă DNA înţelege să atace soluţia cu recurs", a declarat avocatul Cazacu, după pronunţarea deciziei în dosarul "mătuşa Tamara". Întrebat dacă a vorbit cu fostul premier, avocatul a spus: "Adrian Năstase era extrem de mulţumit şi fericit, pentru că să treci prin ceea ce a trecut el, de aproape şase ani, este ceva deosebit". "Aţi văzut că el a venit aproape în fiecare zi la ICCJ, a onorat toate completele de judecată şi a crezut în nevinovăţia lui", a mai precizat avocatul Ion Cazacu, care l-a apărat pe Ioan Melinescu în acest dosar, însă a intrat şi în dosarele fostului premier. UPDATE 3. Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a anunţat că va face recurs la decizia de achitare a celor trei inculpaţi din dosarul "Mătuşa Tamara". Procesul va continua la Completul de 5 judecători a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ). UPDATE 2. Judecătorii l-au achitat pe Năstase pentru acuzaţia de dare de mită, susţinând că faptei îi lipseşte unul din elementele constitutive ale infracţiunii. Ioan Melinescu a fost achitat pentru divulgare de informaţii şi pentru dare de mită din aceleaşi considerente. Ristea Priboi a fost achitat pentru complicitate la luare de mită şi dare de mită, magistraţii susţinând că fapta nu există. UPDATE 1. "Eram sigur că se va ajunge la acest verdict. Acest dosar a fost construit pe un denunţ din partea unui infractor", a declarat Adrian Năstase pentru Realitatea TV, imediat după aflarea sentinţei. UPDATE. Adrian Năstase şi ceilalţi inculpaţi în dosarul "Mătuşa Tamara" au fost achitaţi, decizia fiind luată în unanimitate de cei trei judecători. Hotărârea nu este definitivă şi poate fi atacată cu recurs de procurori în termen de 10 zile. Completul de judecată care a luat decizia în dosarul "Matuşa Tamara" este format din judecătoarele Luminiţa Zglimbea, Sofica Dumitraşcu şi Angela Dragne. Şeful de complet, Zglimbea, s-a făcut remarcată prin mai multe decizii prin care a dispus reţinerea sau arestarea unor personaje "celebre". Astfel, ea este cea care a hotărât, în aprilie 2010, că senatorul Cătălin Voicu trebuie să rămână în arest preventiv la prima cerere de eliberare sub control judiciar.
Tot Zglimbea a făcut parte din completul de judecată care a confirmat arestarea preventivă a lotului "Mironescu" în dosarul percheziţiilor din "Portul Constanţa". Judecătoarea activează la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) din 2005 şi a ajuns acolo în urma unui interviu susţinut în faţa Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Un alt dosar important judecat de Zglimbea este cel al examenului trucat de la INM, dosar în care este trimis în judecată fostul procuror general adjunct al României, Gabriela Ghiţă. Venituri şi datorii Potrivit ultimei declaraţii de avere, judecătoarea deţine un teren aferent unei case situate în Ilfov, două apartamente, unul în Bucureşti şi altul într-o localitate din judeţul Prahova. Conturile bancare conţin 40.000 de euro şi 30.000 de lei. În acelaşi timp, judecătoarea are de returnat, până în 2018, un credit de 134.000 de euro. Salariul anual al magistratului a fost în 2010 de 156.000 de lei, la care se adaugă veniturile din două colaborări cu CSM şi INM în valoare totală de 3.800 de lei plus 1859 de lei cu titlul de "drepturi salariale restante". Una rece, una caldă Angela Dragne a făcut parte din Completul de nouă judecători care a decis eliberarea din arest a ex-judecătorului Florin Costiniu şi a afaceriştilor Marius Locic şi Costel Căşuneanu în dosarul "Voicu". Ea deţine acestă funcţie de judecător suprem din 2006 şi a ajuns la instanţa supremă de la Curtea de Apel Bucureşti. Angela Dragne a făcut parte din completul de judecată care, un an mai târziu, a decis retrimiterea dosarului Zambaccian la DNA şi refacerea urmăririi penale în urma unei decizii a Curţii Constituţionale. În acelaşi timp, magistratul a făcut parte din completul de jduecată care a decis strămutarea dosarului "fabricii de permise de la Argeş" de la Piteşti la Târgu Mureş. Averea declarată Potrivit declaraţiei de avere, judecătoarea deţine un apartament în Bucureşti, trei conturi în euro cu o valoare totală de 21.000 de euro, şi-a împrumutat o cunoştinţă cu 10.000 de lei şi are contractat un credit imobiliar în valoare de 67.000 de lei. În 2010 a câştigat 144.000 de lei la care se adaugă "diferenţe salariale" plătite de Curtea de Apel Bucureşti în valoare de 4.600 de lei. Achitări şi eliberări succesive Al treilea magistrat, Sofica Dumitraşcu, este judecătoarea care a devenit cunoscută opiniei publice în urma deciziei de eliberare din arest preventiv a lui Omar Hayssam, individ condamnat ulterior la 20 de ani sub acuzaţia de terorism. A fost promovată de la Curtea de Apel Bucureşti după mai multe încercări, în urma unui interviu. În vara anului trecut, Tribunalul Bucureşti a fost nevoit să pună în libertate un criminal deoarece un complet al Curţii Supreme a trimis prea târziu dosarul instanţelor inferioare pentru prelungirea arestării. Printre cei trei judecători care nu au motivat în două luni o încheiere se numără şi Dumitraşcu. Tot ea l-a achitat de curând, definitiv, pe celebrul "Don Costel" fostul preşedinte al Administraţiei Naţionale a Îmbunătăţirilor Funciare (ANIF). În acelaşi timp, judecătoarea face parte dintr-un complet care urmează să se pronunţe în dosarele parlamentarilor Şerban Mihăilescu şi Virgil Pop. Pronunţare amânată Potrivit ultimei declaraţii de avere, Dumitraşcu deţine, împreună cu soţul, un teren intravilan, un apartament şi o casă în construcţie şi datorii de 75.000 de euro. În ultimul an fiscal, Sofica Dumitraşcu a câştigat 137.000 de lei la care s-au adăugat 18.000 de lei "restanţe salariale". Decizia aşteptată astăzi vine după ce, în urmă cu o săptămână, instanţa supremă a amânat pronunţarea în acest dosar. La ultimul termen, procurorii au solicitat judecătorilor de mai sus să-l condamne cu suspendare pe fostul premier. Acesta este acuzat de dare de mită după ce l-a numit pe Ioan Melinescu, un simplu membru al ONPCSB, în funcţia de şef al instituţiei pentru a face "pierdută" o lucrare ce privea un transfer de 400.000 de dolari operat de Dana Năstase, soţia fostului premier. Prioritatea lui Năstase Una dintre primele decizii ale primului ministru Adrian Năstase a fost numirea, pe 30 decembrie, a unui consilier al Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB) ca şef al instituţiei. Melinescu l-ar fi atenţionat pe denunţătorul Genică Boerică că Oficiul are în lucru o lucrare care investighează mai multe transferuri bancare, în valoare totală de 400.000 de dolari, efectuate de Dana Năstase. Inspectorii aveau suspiciunea că banii aparţin premierului, că sunt nejustificaţi şi au propus sesizarea Parchetului. DNA susţine că Melinescu i-ar fi promis lui Năstase că va bloca dosarul până după alegeri. După numirea în funcţia de preşedinte al ONPCSB, el ar fi sustras lucrarea respectivă, pe care i-ar fi înmânat-o lui Ristea Priboi, la acea dată consilier al lui Adrian Năstase. Melinescu şi mita Deputatul PSD a fost trimis în judecata pe 31 mai 2007, sub acuzaţia de dare de mită. Astăzi, cele trei judecătoare ar trebui să stabilească dacă numirea lui Melinescu într-o funcţie de conducere poate fi numită mită. Dosarul s-a întors la DNA în primăvara lui 2008, pentru refacerea urmăririi penale, ca urmare a unei decizii a Înaltei Curţi. Pe 31 iulie 2008 procurorul general al României a cerut avizul Camerei Deputatilor pentru începerea urmăririi penale împotriva lui Năstase. În septembrie 2008 solicitarea a fost respinsă. După alegerile din noiembrie acelaşi an, deputaţii au admis cererea procurorilor pe 4 martie 2009. Adrian Năstase a fost retrimis în judecată pe 21 octombrie 2009, sub aceeaşi acuzaţie, dare de mită. CITIŢI ŞI:
- Victor Ponta: Adrian Năstase nu merita să fie prigonit de Traian Băsescu
- Ion Iliescu cere zid în jurul lui Adrian Năstase. PSD e precaut
- Năstase: "Nu meritam să fiu hărţuit timp de 7 ani"
- Palatul secret al mătuşii Tamara
Recomandările noastre
