Accesul la locuințe, tot mai dificil. Inteligența artificială schimbă regulile jocului în imobiliare.

Tot mai puțini români reușesc să își cumpere o locuință, în condițiile în care costurile au crescut accelerat, iar veniturile nu mai țin pasul cu scumpirile. În marile orașe, precum București, prețurile apartamentelor au urcat constant, în timp ce ratele bancare au devenit tot mai greu de suportat, transformând creditul ipotecar într-o opțiune tot mai dificil de accesat. Între timp, inteligența artificială a ajuns să schimbe regulile de pe piața imobiliară, potrivit unui raport realizat de Cushman & Wakefield Echinox.

Locuințe tot mai scumpe, cumpărători tot mai puțini

La un salariu mediu net de 5.500 de lei, rata pentru un apartament de 110.000 de euro ajunge la aproximativ 54% din venit, comparativ cu 44% în urmă cu un an. Creșterea prețurilor este rezultatul mai multor factori care acționează simultan, de la majorarea TVA pentru locuințele noi, până la nivelul ridicat al dobânzilor. Deciziile de politică monetară ale Banca Națională a României, care menține dobânda-cheie la 6,5%, contribuie la menținerea unor rate ridicate pentru creditele ipotecare, fără perspective clare de scădere pe termen scurt.

În acest context, tot mai mulți potențiali cumpărători aleg să amâne achiziția unei case, ceea ce duce la o temperare a cererii și la o piață mai prudentă.

Sursa foto: Pixabay

Scădere puternică a tranzacțiilor

Efectele se văd deja în datele din piață, care indică o scădere semnificativă a tranzacțiilor. În primele două luni din 2026, vânzările de apartamente din București au scăzut cu 18,6% față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce în Ilfov declinul a fost de 10,9%.

Zeci de benzinării au rămas fără motorină, după valul de alimentări masive. Prețurile afișate

Lia Olguța Vasilescu a anunțat sute de demisii în așteptare. Situația lui Grindeanu la Camera Deputaților

La nivelul întregului an 2025, numărul tranzacțiilor din zona București–Ilfov a coborât cu 8,5%, ajungând la puțin peste 55.000 de unități, în timp ce prețurile locuințelor noi au crescut cu aproximativ 20%, până la o medie de 2.500 de euro pe metru pătrat.

„Ceea ce vedem acum în piaţă este consecinţa unui deficit de autorizare acumulat pe parcursul mai multor ani, care se suprapune peste o cerere în aşteptare şi peste un cadru de reglementare în schimbare”, a declarat Oana Popescu, Head of Residential în cadrul Crosspoint Real Estate.

Câți ani trebuie să economisească românii care vor să-și cumpere o locuință

Piața imobiliară este puternic influențată de contextul macroeconomic, marcat de o inflație ridicată și de o piață a muncii aflată sub presiune. Creșterea costului vieții reduce capacitatea de economisire a populației, iar avansul necesar pentru achiziția unei locuințe devine tot mai greu de strâns.

În aceste condiții, accesul la locuințe devine tot mai dificil, deoarece prețurile au crescut mult mai rapid decât veniturile. Astfel, pentru a cumpăra un apartament în București, un român ar trebui să aloce echivalentul veniturilor obținute pe o perioadă de șapte până la nouă ani, fără a lua în calcul alte cheltuieli zilnice.

Inteligența artificială schimbă piața imobiliară

Pe lângă presiunile economice, piața imobiliară trece și prin transformări structurale generate de tehnologie, în special de inteligența artificială. Potrivit unui raport realizat de Cushman & Wakefield, modul în care sunt evaluate și utilizate clădirile se schimbă, accentul mutându-se spre flexibilitate, infrastructură digitală și capacitatea de adaptare.

Spațiile de birouri nu mai sunt proiectate pentru un chiriaș standard, deoarece companiile au nevoi tot mai diferite, în funcție de modul în care integrează tehnologia în activitatea lor. Astfel, unele organizații își consolidează prezența fizică și investesc în spații de colaborare, în timp ce altele reduc suprafețele și adoptă modele de lucru mai flexibile.

Noi cerințe pentru birouri, retail și logistică

Această schimbare se reflectă într-o cerere tot mai orientată spre calitate și funcționalitate, nu neapărat spre volum. Clădirile performante sunt cele care pot susține interacțiuni complexe, infrastructură digitală solidă și procese rapide de luare a deciziilor.

În sectorul de retail, magazinele fizice își schimbă rolul și devin parte dintr-un ecosistem mai larg, în care experiența clientului, serviciile și logistica sunt integrate. În același timp, spațiile logistice evoluează rapid, transformându-se în centre inteligente capabile să gestioneze fluxuri dinamice de marfă și să susțină lanțuri de aprovizionare eficiente.

Diferențele dintre orașe se adâncesc

Pe fondul acestor transformări, diferențele dintre orașe devin tot mai vizibile, iar accesul la infrastructură, energie și tehnologie se transformă într-un avantaj competitiv major. Zonele urbane care reușesc să integreze aceste elemente vor atrage mai ușor investiții și vor deveni poluri de dezvoltare.

„Inteligența artificială nu schimbă doar modul în care sunt operate clădirile, ci și logica de bază a cererii de pe piața imobiliară. Vedem o polarizare tot mai clară între activele care pot fi adaptate noilor cerințe – flexibilitate, infrastructură, conectivitate – și cele care rămân ancorate în modele depășite. Pentru proprietari, chiriași și investitori, capacitatea de adaptare va fi un criteriu decisiv în următorii ani.

Pentru piața imobiliară din România, AI reprezintă un catalizator al schimbării, nu o tendință izolată. Clădirile și proiectele care vor reuși să integreze aceste transformări vor beneficia de o poziționare mai bună pe termen lung, într-o piață din ce în ce mai selectivă”, afirmă Vlad Săftoiu, Head of Research Cushman & Wakefield Echinox.