Două atacuri teroriste șochează lumea pe 22 iulie 2011. Mai întâi, o mașină capcană explodează în apropierea unor clădiri guvernamentale din Oslo, provocând moartea a opt oameni. Câteva ore mai târziu, pe insula Utoya, 69 de tineri care participau la o tabără de vară sunt uciși cu focuri de armă, printre ei și o româncă. Cea mai tânără victimă avea numai 14 ani. Făptașul nu încearcă să fugă.
Își aruncă armele și așteaptă să fie arestat ținând mâinile deasupra capului. Nu opune nicio rezistență. Poliția îl identifică rapid. Teroristul care a ucis cu sânge rece 77 de persoane se numește Anders Breivik și spune că a declanșat masacrul pentru a-și promova Manifestul politic. Polliția află că, exact în ziua atacului, trimisese pe internet o mulțme de texte sub titlul „2083: O declarație europeană de independență”. Era, practic, actul de naștere al terorismului contra-jihad. În textele lui, Islamismul. dar și feminismul, sunt considerate principalele cauze ale „sinuciderii culturale” a Europei. Breivik cere deportarea musulmanilor din Europa după modelul decretelor Benes, care au dus la expulzarea germanilor din Cehoslovacia.
Cele peste 1500 de pagini ale manifestului publicat online conțin previziuni cumplite cu privire la viitorul Europei. „Cel de al doilea război mondial a fost un picnic față de ceea ce urmează”. Breivik îi consideră vinovați pentru asta pe politicieni. „Oamenii pe care publicul european îi admiră cu extravaganță sunt mincinoșii cei mai îndrăzneți. Cei pe care îi urăsc cel mai tare acești oameni sunt cei care încearcă să le spună adevărul.” Mai mult, Brejvik susține că 90 la sută din parlamentarii UE și naționali sunt susținători ai multiculturalismului european și, prin urmare, susținători ai colonizării islamice din Europa, care se află în curs de desfășurare. Deși recunoaște că o parte din texte nu îi aparțin, Brejvik suține că a lucrat la acest compendium mai bine de 9 ani și a cheltuit pentru el nu mai puțin de trei sute de mii de euro.
În Manifest există și câteva zeci de pagini care au fost considerate de presa norvegiană drept un adevărat manual al teroristului, în care Breivik îi previne pe cei care sunt dispuși să-i urmeze exmplul asupra greșelilor pe care le-a făcut. Ultima însemnare chiar din ziua atacului e de-a dreptul macabră. ”La balul mascat mă voi îmbrăca în ofițer de poliție. Voi purta însemnele poliției. Va fi minunat, toată lumea va fi foarte uimită. Forțele de ordine își vor face probabil o impresie greșită și vor crede că a fost un terorist”.
Cum vinovăția lui Breivik era deasupra oricăror îndoieli, toată disputa din jurul procesului său s-a purtat cu privire la sănătatea sa psihică, asupra căreia planau îndoieli încă din copilărie. Despre asta vom vorbi însă în articolul următor.
Recomandările noastre
