Esther Bejarano, femeia care a cântat în tenebroasa orchestră din lagărul de concentrare şi exterminare de la Auschwitz și care ulterior a folosit muzica pentru a combate antisemitismul și rasismul în Germania postbelică, a murit la vârsta de 96 de ani.

Esther Bejarano s-a stins sâmbăta trecută, la Spitalul Evreiesc din Hamburg. Vestea neagră a fost confirmată de Helga Obens, membră a consiliului de administrație al Comitetului Auschwitz din Germania. Nu s-a comunicat cauza morții.

Ministrul german de Externe, Heiko Maas, i-a adus un omagiu legendarei Bejarano, numită „o voce importantă în lupta împotriva rasismului și antisemitismului”.

Esther a fost născută în 1924 în localitatea Saarlouis, ocupată de francezi la acea vreme. Ulterior, tatăl ei, cantorul evreu Rudolf Loewy, a decis ca familia să se mute în Saarbruecken. Acolo, Bejarano a fost instruită muzical și a locuit până când naziștii au preluat puterea. Orașul a fost returnat Germaniei în 1935.

A rămas fără părinţi şi soră când era adolescentă

Primul mare şoc al vieţii sale a venit când părinții și sora ei Ruth au fost în cele din urmă deportaţi și uciși. Înainte de a fi trimisă la Auschwitz-Birkenau, în 1943, Bejarano a simţit ce însemna munca forțată impusă de regimul nazist.

Odată ajunsă în monstruosul lagăr, ea s-a oferit voluntară pentru a deveni membră a orchestrei fetelor. Avea o misiune ingrată, dar care îi asigura supravieţuirea. Cânta la acordeon de fiecare dată când soseau trenurile pline cu evrei din toată Europa.

Mai târziu, Bejarano dezvăluia că muzica a ajutat-o ​​să scape vie din cunoscutul lagăr de exterminare nazist din Polonia. „Cântam cu lacrimi în ochi. Nou-veniţii veneau aplaudându-ne, dar știam că vor fi duși direct la camerele de gazare”, și-a amintit ea într-un interviu din 2010, pentru The Associated Press.

Totuşi, nu doar muzica a salvat-o. Datorită faptului că bunica ei fusese creștină, Bejarano a fost transferată ulterior în lagărul de concentrare Ravensbrueck și a supraviețuit unui marș al morții iniţiat chiar spre sfârșitul războiului.

Salvată in extremis de soldaţii americani

Anii au trecut, dar Bejarano n-a uitat ziua în care a fost salvată de soldaţii americani şi care chiar în acea zi i-au dat un acordeon. Atunci a cântat cu sufletul deschis şi uşurat. A fost poate cea mai frumoasă cântare din viaţa ei.

Trupele americane și supraviețuitorii lagărului de concentrare au dansat pe muzica ei în jurul unui portret incendiat al lui Adolf Hitler. Aşa a fost sărbătorită victoria aliaților asupra naziștilor.

Apoi a urmat emigrarea în Israel și căsătoria cu Nissim Bejarano. Înainte de a se întoarce în Germania, în 1960, cuplul a avut doi copii, Edna și Joram. Revenirea n-a fost deloc ocolită de greutăţi. Tânăra familie s-a confruntat din nou cu antisemitismul deschis.

Acela a fost momentul în care Bejarano a decis să se implice şi în politică. Aşadar, în 1986, ea devine cofondatoarea Comitetului Auschwitz. Dorea să ofere o platformă pentru poveștile supraviețuitorilor lagărelor de concentrare şi exterminare.

Colaborarea cu rapperii de la Microphone Mafia

În plus, alături de copiii ei, Esther Bejarano începe să cânte melodii idiș și cântece de rezistență evreiești într-o formație din Hamburg, numită Coincidence. Notabilă a fost şi colaborarea cu trupa de hip-hop Microphone Mafia pentru a răspândi un mesaj antirasism către tinerii germani.

„Cu toții iubim muzica și împărtășim un obiectiv comun: luptăm împotriva rasismului și discriminării”, a declarat ea pentru AP. Pentru toată activitatea, Bejarano a primit numeroase premii, inclusiv Ordinul de Merit al Germaniei. Activismul ei avea în prim plan lupta cu „vechii și noii naziști”.

Pentru a descrie şi mai bine ceea ce făcea, Esther a citat avertismentul colegului supraviețuitor al Holocaustului, Primo Levi. El spunea că „s-a întâmplat şi prin urmare se poate întâmpla din nou”. În timp ce se adresa tinerilor din Germania și nu numai, Bejarano ar fi spus: „Nu ești vinovat de ceea ce s-a întâmplat atunci. Dar devii vinovat dacă refuzi să asculți ce s-a întâmplat.”

Critici şi pentru politicienii din Germania

De asemenea, nu s-a sfiit să-i critice pe oficialii germani actuali. Astfel, a reacţionat când autoritățile fiscale au anulat statutul caritabil al celei mai mari organizații antifasciste a țării. Decizia a fost ulterior anulată.

Într-o scrisoare de condoleanțe adresată copiilor ei, președintele german Frank-Walter Steinmeier a scris că Bejarano „a experimentat ce înseamnă să fii discriminat, persecutat și torturat”. Totodată, şeful statului i-a lăudat activitatea educațională.

„Am suferit o mare pierdere în moartea ei-Va avea întotdeauna un loc în inimile noastre”, a fost reacţia lui Walter Steinmeier, conform cbsnews.com.