17 ani de la Decizia de la Haga care definește zona economică exclusivă a României

Sursa foto: Razvan Valcaneantu EEC

Pe 3 februarie 2009, o decizie a Curtea Internațională de Justiție (CIJ) a stabilit linia de delimitare maritimă între România și Ucraina, atribuind României aproximativ 9.700 km² de platou continental şi zonă economică exclusivă în Marea Neagră. Hotărârea a încetat o dispută de natură juridică şi tehnică şi a avut la bază probe şi argumente prezentate de părţile implicate.

Contextul legal și decizia Curții

Cazul „Delimitarea maritimă în Marea Neagră (România contra Ucraina)” a fost introdus la CIJ după negocieri bilaterale nereuşite.

După audieri publice susţinute în 2008, Curtea a pronunţat hotărârea finală la 3 februarie 2009, trasând coordonate geografice care definesc frontiera maritimă între cele două state şi clarificând influenţa unor caracteristici geografice precum Insula Şerpilor.

Decizia CIJ este disponibilă în textele oficiale ale instanţei.

Argumentele părților și raționamentul Curții

În motivarea deciziei, Curtea a analizat aplicarea principiilor dreptului internaţional al mării şi efectul pe care anumite formaţiuni — în special Insula Şerpilor (Snake Island) — le-ar avea asupra trasării liniei de delimitare.

Curtea a concluzionat că, în contextul cauzei, anumite elemente nu pot fi tratate ca porţiuni de coastă care să determine o influenţă disproporţionată asupra delimitaţiei, ceea ce a influenţat rezultatul final.

Rolul echipei României și declarații oficiale

Echipa care a reprezentat România la Haga a fost condusă de Bogdan Aurescu. Oficialii români au menţionat, după pronunţarea hotărârii, că decizia recunoaşte „jurisdicţia suverană” a României pe suprafaţa de aproximativ 9.700 km², reprezentând majoritatea suprafeţei aflate în litigiu.

Unele relatări din presa românească au cuantificat zona disputată iniţial la circa 12.000 km², din care Curtea a atribuit României aproximativ 79% în soluţia pronunţată.

Azi, acum 17 ani, România🇹🇩 obținea la #CurteaInternaționalădeJustiție 9700km2 platou continental & zonă economică exclusivă - unica extindere de jurisdicție suverană & drepturi suverane ale RO după Marea Unire din 1918. Mândru că am condus Echipa RO care a reușit acest succes. pic.twitter.com/VW9ZINQbX8

— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) February 3, 2026

Într-un mesaj public pe care l-a făcut recent, Bogdan Aurescu a scris: „Azi, acum 17 ani, România🇹🇩 obținea la #CurteaInternaționalădeJustiție 9700km2 platou continental & zonă economică exclusivă - unica extindere de jurisdicție suverană & drepturi suverane ale RO după Marea Unire din 1918. Mândru că am condus Echipa RO care a reușit acest succes.”

Impactul practic și urmări administrative

Hotărârea CIJ a avut efect direct asupra coordonatelor maritime care reglementează drepturile economice şi de explorare/exploatare în zonele respective.

Statele implicate urmează proceduri administrative pentru a integra noile limite în registre, hărţi şi reglementări naţionale şi internaţionale privind activităţile maritime şi resursele naturale.

Ministerul Afacerilor Externe al României a publicat, ulterior, materiale informative despre proces şi rezultatul obţinut de reprezentanţii României.

Context regional şi juridic

Cazul rămâne un reper în jurisprudenţa privind delimitările maritime la Marea Neagră şi un exemplu de soluţionare juridică internaţională a unor dispute teritoriale complexe.

Decizia CIJ poate fi citită integral pe site-ul Curţii, iar analizele academice şi media care au urmărit cazul oferă contexte tehnice şi interpretări ale raţionamentelor folosite de judecători.