Peste 125 de milioane de euro se scurg, anual, din bugetul de stat pentru plata pensiilor garantate. De ele benefi ciază peste 500.000 de pensionari. Cei care au muncit zeci de ani au aproape aceleaşi venituri.
În România, din 2009 funcţionează un sistem de indemnizaţii acordate pensionarilor care au o pensie mai mică de 350 de lei pe lună. Beneficiari sunt mai mult de jumătate de milion de pensionari (544.748), efortul financiar de la bugetul de stat ridicându-se, lunar, la peste 50 de milioane de lei (peste 10 milioane de euro).
La nivelul unui an, efortul bugetar trece de 125 de milioane de euro, bani primiţi de pensionari, dar pentru care nu s-au plătit contribuţii sociale.
Acest sistem a fost instituit ca mă sură de protecţie socială, complementară sistemului public de pensii. Mai clar, aceşti pensionari primesc o pensie minimă garantată de stat (al cărei nivel se stabileşte anual) care are două componente: o parte este conformă cu nivelul contribuţiei vărsate în perioada activă şi o altă parte (până la nivelul de 350 de lei) pentru care fondurile vin de la bugetul de stat, deci tot din buzunarul public.
Pentru plata acestor pensii se scot lunar din bugetul asigurărilor sociale 140 de milioane de lei bani pentru care s-au plătit contribuţii. "S-a greşit când s-a spus pensie minimă garantată. Este, de fapt, un ajutor social. Statul a decis că poate asigura aceste sume de la buget pentru a acorda sprijin acestei categorii de persoane. Ar fi trebuit să le dea la toţi că toate pensiile sunt mici", explică fostul ministru al Muncii, Mihail Şeitan.
"Dacă ştiam, nu mai munceam"
În aceste condiţii însă, diferenţele între beneficiarii pensiei minime garantate şi ceilalţi pensionari care au muncit zeci de ani pentru a avea din ce trăi la bătrâneţe devin de-a dreptul ridicole şi demotivante şi îi poate determina pe tineri să se întrebe la ce bun să mai cotizeze. Constantina L. din Bucureşti, 67 de ani, a fost muncitoare timp de 27 de ani, iar acum are o pensie de 500 de lei pe lună. "Dacă aş fi ştiut că anii mei de muncă se traduc în 150 de lei diferenţă, cred că nu m-aş mai fi zobit să lucrez de multe ori în ture de noapte pentru că aveam şi trei copii de crescut", spune pensionara.
Ioana M., din Galaţi, 60 de ani, a muncit 33 de ani într-o marochinărie: "Pensia mea este de 600 de lei. Cu toate că am lucrat în mediu toxic, nu am beneficiat de grupe speciale. În schimb, din cauza condiţiilor de muncă am o mulţime de probleme de sănătate. Mă întreb unde e corectitudinea în acest sistem? Să nu munceşti şi să câştigi 350 de lei sau să mergi zi de zi la serviciu cu noaptea în cap şi să ai o pensie mizeră... care cu greu ajunge de medicamente şi mâncare".
Odată dată, nu mai poate fi luată
Experţii în domeniu apreciază că renunţarea la pensia minimă garantată ar însemna reîntoarcerea la pensiile de 13 lei. "S-a optat pentru acest sistem. Într-o democraţie modernă este o imposibilitate politică să laşi nişte oameni fără venit. Şi, odată instituit acest sistem de pensie minimă, el nu mai poate fi luat înapoi", crede Sorin Ioniţă (foto), de la Expert Forum România.
Potrivit acestuia, o modalitate de a face rost de bani la bugetul de pensii este introducerea unui sistem de a le încasa pe card. "S-ar scuti în acest fel 50-60 de milioane de euro pe an, bani pe care-i primeşte Poşta Română numai ca să distribuie pensiile în plic. Sistemul a fost introdus în Bulgaria şi dacă acolo a mers, de ce să nu meargă şi în România?", mai spune Sorin Ioniţă.
Nivelul pensiei medii, 761 de lei
În România, erau, în noiembrie 2013, aproape 5.300.000 de pensionari asiguraţi în sistemul public. Nivelul pensiei medii este de 761 de lei. Peste jumătate de milion de pensionari au pensii mai mici de 350 de lei pe lună. Diferenţa între pensia pentru care au contribuit şi suma de 350 de lei este asigurată din bugetul de stat. Pensiile persoanelor în vârstă sunt plătite din contribuţiile a circa cinci milioane de angajaţi, printr-un sistem de solidaritate socială.
Recomandările noastre
