persoane incercand sa treaca granita / sursa foto: arhiva EvZ
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
În ultimii trei ani ai regimului Nicolae Ceaușescu, 47.123 de persoane au depus cereri pentru a emigra definitiv în Republica Federală Germania (RFG), potrivit unor documente prezentate de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS).
Dintre acestea, autoritățile comuniste au aprobat 35.486 de plecări, în timp ce alte mii de persoane au încercat să părăsească România prin refuzul întoarcerii din călătorii sau prin trecerea ilegală a frontierei.
Datele se referă în principal la perioada 1987-1989 și provin din documente aflate în fondul Cabinetului generalului Iulian Vlad, șeful Departamentului Securității Statului.
Potrivit CNSAS, în această perioadă, emigrația către RFG a devenit un fenomen de amploare, în special în rândul etnicilor germani, dar și al românilor și maghiarilor. La începutul lunii septembrie 1989, regimul comunist avea încă 88.939 de cereri de plecare în străinătate nesoluționate.
Peste 35.000 de plecări aprobate de regimul comunist
CNSAS arată că, între 1987 și 1989, autoritățile au menținut un ritm relativ constant al plecărilor aprobate către RFG. În 1987 au părăsit România 12.175 de persoane, în 1988 alte 12.744, iar în primele opt luni din 1989 au plecat 10.147.
În total, cele 35.486 de plecări aprobate reprezentau doar o parte din numărul solicitărilor. Diferența dintre cererile depuse și aprobările acordate evidențiază caracterul restrictiv al procedurii de emigrare, într-un moment în care România se afla în ultimii ani ai regimului comunist.
Unele dosare de emigrare erau blocate de mai mulți ani. Potrivit documentelor prezentate de CNSAS, existau cazuri în care cererile nu fuseseră soluționate încă din 1975.
Cum încercau românii să părăsească țara
Pentru cei care nu obțineau aprobarea autorităților, una dintre variante era să nu se mai întoarcă în România după o călătorie în străinătate. În jargonul Securității, această modalitate de părăsire ilegală a țării era încadrată drept „evaziune”.
document CNSAS / sursa foto: CSNAS
În perioada analizată, 5.536 de persoane au reușit să rămână în străinătate după ce au refuzat întoarcerea din excursii sau călătorii.
Regimul a înăsprit însă accesul la călătoriile turistice. În 1988 au fost blocate aproape toate vizele turistice, iar în 1989 autoritățile au aprobat doar 368 de astfel de vize, potrivit datelor CNSAS.
Pentru cei care nu aveau posibilitatea de a obține pașaportul și aprobările necesare, o altă variantă era trecerea frauduloasă a frontierei. Documentele indică 2.243 de persoane care au reușit să treacă ilegal frontiera și să ajungă în RFG.
Mai mult de 75% dintre cei care au traversat ilegal granița erau bărbați, iar aproximativ jumătate aveau între 19 și 30 de ani.
Timișul, una dintre principalele zone de plecare
Timișul se remarcă în documentele CNSAS prin numărul ridicat al persoanelor care au reușit să ajungă în RFG. Un total de 1.138 de timișeni au trecut ilegal frontiera și au ajuns în Germania.
document CNASS / sursa foto: CNSAS
Alte 1.059 de persoane din județ au ales să nu se mai întoarcă în România după călătorii în străinătate.
Datele ilustrează și profilul social al celor care încercau să emigreze. Potrivit CNSAS, cea mai mare parte a celor care au părăsit ilegal țara era formată din muncitori.
În același timp, Bucureștiul ocupa un loc important în categoria celor care refuzau întoarcerea din excursii. Capitala înregistra 950 de astfel de cazuri, fenomen descris în documentele CNSAS drept unul predominant urban.
Sibiul avea cele mai multe dosare blocate
Sibiul reprezenta unul dintre principalele centre administrative ale emigrației către RFG. Județul avea 28.658 de dosare de emigrare blocate, cel mai mare număr menționat în datele prezentate de CNSAS.
document CNSAS / sursa foto: CNSAS
Tot din Sibiu proveneau 9.968 de aprobări oficiale de plecare, ceea ce îl plasa printre județele cu cele mai importante cifre în privința emigrării către RFG.
document CNSAS / sursa foto: CNSAS
La nivel național, însă, amploarea fenomenului era mult mai mare. La începutul lui septembrie 1989, aproape 89.000 de cereri de plecare așteptau să fie soluționate de autorități.
Cazul membrilor trupei Phoenix
Printre românii care au reușit să ajungă în Occident înainte de 1989 s-au numărat și membri ai trupei Phoenix. Josef „Ioji” Kappl, Erland Krauser și Ovidiu Lipan „Țăndărică” au părăsit România în 1977, într-o operațiune organizată cu sprijinul lui Nicu Covaci.
Phoenix / sursa foto: arhiva EvZ
Potrivit relatării lui Ioji Kappl, membrii formației au fost ascunși într-un camion cu instrumente, folosind echipamentul muzical drept acoperire pentru trecerea frontierei. Nicu Covaci plecase din România cu un an înainte și revenise ulterior în țară.
Cazul Phoenix este unul dintre exemplele cunoscute ale modalităților prin care persoane care nu aveau posibilitatea de a obține legal aprobarea de emigrare încercau să ajungă în Occident.
Sute de persoane au fost prinse la frontieră
Încercările de trecere ilegală nu s-au încheiat însă întotdeauna cu plecarea din țară. Documentele prezentate de CNSAS indică 484 de persoane prinse în timp ce încercau să treacă fraudulos frontiera și arestate de grăniceri.
Cifrele oferă o imagine asupra presiunii exercitate asupra sistemului comunist în ultimii ani ai regimului Ceaușescu. În timp ce autoritățile încercau să controleze strict emigrația și deplasările în străinătate, zeci de mii de oameni solicitau oficial plecarea, iar alte mii recurgeau la metode ilegale pentru a părăsi România.
Documentele publicate de CNSAS provin din dosarul A.C.N.S.A.S. Cab. I.V., volumul 48, din fondul Ministerului Apărării Naționale – Cabinetul generalului Iulian Vlad. Ele contribuie la reconstituirea mecanismelor prin care regimul comunist controla plecarea cetățenilor din România și la evidențierea dimensiunii fenomenului de emigrare în anii imediat anteriori Revoluției din decembrie 1989.
Recomandările noastre
