Mai mulţi specialişti întrebaţi de EVZ au identificat măsurile ce se impun pentru rezolvarea unor probleme care menţin sistemul medical românesc la cel mai scăzut nivel din Europa.

Patru dintre soluţiile propuse de experţii întrebaţi de EVZ au fost prezentate în ediţiile anterioare: 1. Manageri de calitate, 2. Informatizarea pentru un control adevărat al fraudelor 3. Mai multe tratamente în ambulatoriu, mai puţine internări 4. Mai mulţi contribuabili.

Acestora li se adaugă următoarele şase soluţii.

5. Eficientizarea coplăţii

Sistemul de coplată împarte responsabilitatea între stat şi pacient, însă, din cauza bugetului redus, pacientul este cel care suportă în mare parte costurile medicamentelor. "Prin creşterea finanţării pentru medicamente nu se va mai ajunge în situaţia în care un medicament compensat să fie plătit aproape exclusiv de pacient", explică Victor Olsavszky, reprezentantul OMS în România.

El dă ca exemplu eficient modelele olandez şi danez: "În Olanda există coplata fixă şi totul este compensat, iar în Danemarca se face în funcţie de prescripţii: dacă am nevoie de un medicament o dată în viaţă el poate să nu fie compensat, însă dacă îl iau frecvent, pentru o boală gravă, plătesc mult mai puţin pentru el".

Un alt aspect important numit de reprezentantul OMS este informarea corectă a pacientului: "El trebuie să ştie că medicamentul cel mai scump nu este neapărat şi cel mai bun, iar medicii trebuie să prescrie medicamente pe care pacientul să şi le permită: un tratament de 300 de lei îl va destabiliza pe pacientul care are salariu de 1.000 de lei, spre exemplu".

6. Asigurări private

Măsuri fiscale avantajoase ar încuraja dezvoltarea mai accentuată a mediului privat, care ar lua de pe umerii statului o parte dintre pacienţi. "Creşterea segmentului privat permite dezvoltarea unei pieţe sănătoase de servicii medicale. În mediul privat, acestea sunt controlate de zece ori mai bine decât în sistemul public", spune Dragoş Dinu, consultant în domeniul farmaceutic.

7. Desfiinţarea de spitale

Consilierul prezidenţial pe probleme de sănătate Virgil Păunescu este de părere că se impune o redimensionare a sistemului sanitar, prin desfiinţarea unui număr mare de spitale.

"Niciunde în străinătate nu întâlneşti atât de mulţi pacienţi care se plimbă pe holuri pe picioarele lor sau care ies în curtea spitalului la o ţigară. Dacă se află în această stare, înseamnă că puteau fi trataţi ambulatoriu. Foarte multe spitale au rămas aşa doar cu numele, pentru că, prin serviciile pe care le oferă, nu mai merită această denumire. Ele ar trebui transformate în centre de asistenţă socială sau alt tip de instituţii utile!", spune Păunescu.

Ideea este susţinută şi de şeful Administraţiei Spitalelor Bu cureşti, Marius Savu: "Trebuie asumată desfiinţarea unei părţi din cele aproape 500 de spitale câte există acum. Nu ar mai trebui să existe obligativitatea finanţării tuturor spitalelor de casele de asigurări, indiferent de serviciile oferite, cum se întâmplă acum".

În plus, contribuabilul trebuie să fie clar informat, unde se duc bani lui. "Trebuie oprite licitaţiile fraudulose şi furturile din sistem. De asemenea, trebuie să se pună în practică mecanisme eficiente de control şi sancţionare ale cadrelor medicale", propune directorul CURS, Cătălin Stoica.

8. Mai multe surse de finanţare

Modelul francez, considerat cel mai eficient sistem de sănătate din lume, include patru tipuri de contribuţii la bugetul de sănătate: asigurări obligatorii, asigurări private obligatorii, asigurări private opţionale pentru cei bogaţi şi sistemul de coplată care, chiar dacă nu aduce foarte mulţi ban, are menirea să disciplineze pacientul, după cum spune Virgil Păunescu. "Coplata forţează pacientul să respecte circuitul, adică să meargă întâi la medicul de familie, apoi, doar dacă este cazul, la spital. El ştie că dacă merge la medicul de familie plăteşte mai puţin (în sistemul de coplată), iar dacă merge la spital dă sume de 4, 5 ori mai mari".

PROPUNERI

Cu medici în pragul sărăciei nu se pot face schimbări reale în sănătate. Experţii spun că salariile lor ar trebui să crească consistent, ca şi fondul la care asiguraţii contribuie în acest moment

Indiferent cât de performant ar fi planul gândit la nivel înalt pentru salvarea sănătăţii, fără bani de la bugetul de stat şi cu medici care câştigă oficial mai puţin decât chiria pe care o plătesc nu se pot face schimbări reale. Specialiştii spun că dublarea bugetului şi salarizarea decentă sunt primii paşi spre normalizare.

9. Dublarea bugetului Sănătăţii

Prioritizarea Sănătăţii şi alocarea mai multor bani de la stat ar fi soluţia care ar putea stabiliza relativ rapid sistemul medical, dar, în contextul economic actual, această măsură pare o utopie.

România este pe ultimul loc în Europa ca procent din PIB alocat Sănătăţii, iar cheltuielile cu sănătatea sunt de aproape nouă ori mai mici decât media europeană.

Dragoş Dinu, consultant în domeniul farmaceutic, spune că ar fi necesară o creştere graduală a bugetului Sănătăţii, care să ajungă la 6%, chiar la 7% din PIB.

10. Creşterea consistentă a salariilor medicilor

În medie, 70%-80% din bugetul unui spital este reprezentat de fondul de salarii.

Chiar şi aşa, nivelul acestora este extrem de redus în raport cu salariile din restul Europei şi cu munca desfăşurată de cadrele medicale. "Ca să mărim salariile medicilor de cinci ori, pentru a ajunge la un nivel cât de cât corect, ar trebui să mărim fondul de contribuţie de patru ori", a calculat consilierul prezidenţial pe probleme de sănătate Virgil Păunescu.

Mărirea fondului ar însemna, concret, ca fiecare contribuabil să plătească de patru ori mai mult pentru sănătate. Până când salariile cadrelor medicale nu vor ajunge la un nivel acceptabil, contribuabilii vor "vira" bani concomitent, în două locuri: la fondul de asigurări şi direct în buzunarul cadrelor medicale, condiţionaţi sau nu de acesta. "Dacă am face un sondaj naţional, majoratea respondenţilor ar fi de acord să li se dea cadrelor medicale salarii mai mari. Trebuie ca medicii să primească pentru munca lor o plată adecvată", spune directorul CURS, Cătălin Stoica, impresionat de faptul că în spitalul unde a fost recent internat erau medici care din salariilor lor mici cumpărau mâncare sau medicamente pentru pacienţi nevoiaşi.

Şeful Administraţiei Spitalelor Bucureşti, Marius Savu, crede că "ar fi corect ca medicii să câştige între 1.000 şi 3.000 de euro pe lună".

VARIANTELE MINISTRULUI SĂNĂTAŢII

Coplată în loc de plăţi informale, lărgirea bazei de contribuţii

EVZ: Care sunt soluţiile pe care le aveţi în vedere pentru ca românii care plătesc con tribuţii la sănătate să nu mai aducă bani de acasă pentru plăţi informale şi cumpărare de medicamente? Cseke Attila: Probabil că nu e o noutate ceea ce vă spun acum, dar, personal, cred că cel mai corect faţă de asiguraţi, pacienţi şi de personalul medical este să recunoaştem cinstit că Sănătatea e un domeniu care consumă bani, nu îi produce. Acest domeniu înghite multe fonduri şi e, din păcate, subfinanţat.

Avem nevoie de măsuri concrete pentru a putea asigura în continuare servicii medicale de calitate. Noi am început prin descentralizarea unităţilor sanitare, dar vom continua. De exemplu, descentralizarea Fondului de Asigurări de Sănătate care va însemna un nou sistem prin care vor fi cheltuite fondurile colectate din contribuţiile la Sănătate şi care va respecta principiul "banii urmează pacientul".

Şi coplata poate să fie o pârghie care să ducă la diminuarea plăţilor informale la medici. Banii plătiţi pentru plăţile informale îi putem considera un fel de buget acoperit al Sănătăţii. Ei reprezintă disponibilitatea şi posibilitatea societăţii noastre de a suplimenta veniturile la sistem. Trebuie să avem înţelepciunea ca aceste sume pe care oamenii oricum le plătesc să le transformăm într-un sistem corect şi echitabil.

Numărul internărilor e mare, iar banii alocaţi pentru medicina primară sunt puţini. Veţi schimba ceva? Sunt de acord că pacienţii încă se adresează spitalului şi-i ocolesc pe medicii de familie. Din punctul nostru de vedere, comparativ cu calitatea serviciilor medicale realizate de unele cabinete din medicină primară, suma alocată în prezent nu e mică. Nu vreau să fiu înţeles greşit, dar medicii de familie trebuie să le acorde pacienţilor mai multe servicii medicale, mai multe tratamente la domiciliul bolnavului, îngrijiri la domiciliu pre şi postspitaliceşti, şi atunci aceştia cu siguranţă nu se vor adresa ambulanţei sau spitalului de urgenţă când apare o problemă.

Orice sistem sanitar performant trebuie să aibă ca obiectiv şi să facă demersuri pentru prestarea serviciilor medicale cât mai aproape de domiciliul bolnavului. Pentru autorităţi, sistemul spitalicesc este mai costisitor, pentru pacienţi, ar trebui să fie mai îndepărtat, în schimb, în ţara noastră în multe cazuri acesta a devenit cel mai apropiat şi accesibil. Sigur, există şi medici de familie care au performanţe şi ar merita o plată financiară mai bună. Dacă vor fi efectuate servicii medicale poate să existe o creştere a veniturilor pentru medicii de familie în anii următori.

Aveţi în vedere lărgirea bazei celor care cotizează? Un sistem nu poate avea performanţe financiare când 11 milioane beneficiază de servicii medicale, dar nu plătesc. Gândim un sistem al asigurărilor care să cuprindă şi această măsură prin care mai multe categorii să achite contribuţii. Creşterea contribuţiilor nu cred că este oportună în momentul actual, dar lărgirea bazei de contribuţii este absolut necesară.

Când vor avea efecte informatizarea sistemului şi cardul naţional de asigurat? Cardul Naţional de Asigurare va fi implementat din ianuarie 2011 şi va putea fi distribuit populaţiei la sfârşitul aceluiaşi an. Pacienţii vor scăpa de birocraţie şi de drumurile între serviciu şi casa de asigurări pentru a dovedi calitatea de asigurat, autorităţile vor putea cunoaşte exact câte servicii medicale au fost efectuate unui pacient, care sunt nevoile reale în sistem. Se va introduce o disciplină financiară şi medicală în sistem. Nu putem să mai funcţionăm fără să respectăm nişte reguli.

"Banii plătiţi pentru plăţile informale îi putem considera un fel de buget aco perit al Sănătăţii. Trebuie să avem înţelepciunea ca aceste sume să le trans formăm într-un sistem echitabil.", CSEKE ATTILA, ministrul sănătăţii

6% din PIB ar trebui să reprezinte bugetul Sănătaţii pentru a ne apropia de alte state din UE în privinţa finanţării

EVZ a demarat luni o dezbatere despre ce e de făcut pentru a scoate la liman sistemul medical din România

• CAMPANIE EVZ: Pentru sănătate fără bani de acasă!
• Sănătate fără bani de acasă! Dezbatere evz.ro cu expertul SAR, Otilia Niţu
• Aduşi la Bucureşti de speranţa unei şanse la vindecare
• 20% dintre reţetele compensate sunt fraudate
• Cum să recuperaţi banii cheltuiţi "abuziv" în spital