Se împlinea astfel profeția că Mesia va avea o dublă descendență: împărătească și preoțească.

Pentru că nu aveau copii, Ioachim și Ana au fost supuși oprobriului public, deoarece la evrei familiile care nu aveau copii erau considerate că nu au binecuvântare de la Dumnezeu din cauza păcatele lor sau ale strămoșilor lor.

Astfel, o veche tradiție arată că un evreu din seminția lui Ruben l-a umilit pe bunul Ioachim în timp ce se afla în templu spunându-i: „De ce aduci darurile tale înaintea altora? Ești nevrednic, pentru că nu ai copii, pentru cine știe ce păcate ascunse”.

Cuvintele acestea l-au afectat foarte mult pe Dreptul Ioachim, precum și pe Ana, atunci când auziră cele întâmplate.

Într-o zi de mare sărbătoare, slujnica Iudit, văzând-o iarăși plângând pe Sfânta Ana, s-a apropiat de ea și i-a spus: „Acum nu e bine să te întristezi pentru că a sosit ziua Domnului”.

Ana a tresărit la auzul acestor cuvinte și, îmbrăcându-se în haine de sărbătoare, a ieșit în grădină, unde, la umbra unui dafin, a stat și s-a rugat lui Dumnezeu.

Ascultându-i rugăciunile, Dumnezeu trimite pe îngerul Său care îi vestește Sfintei Ana că va avea un copil.

Ioachim încă nu știa nimic, deoarece se afla în mijlocul turmelor sale, unde, întristat fiind, se dusese pentru a fi singur.

Aflând vestea bucuriei, s-a întors acasă cu nădejde în Dumnezeu.

La vremea cuvenită, s-a împlinit cuvântul îngerului, iar Ana cea stearpă a născut pe Sfânta Fecioară Maria.