Premierul rus e de acord să luăm gaze direct de la Gazprom. Miza ar putea fi construcţia noului depozit de la Roman-Mărgineni.
Pentru a doua oară în ultimele zile şi în contextul crizei gazului cu Ucraina, premierul Vladimir Putin se referă public la România. Putin a declarat la o întâlnire cu ziariştii străini: „Nu suntem împotrivă ca România să participe sau să facă parte din proiectul South Stream. Suntem de acord să trecem la relaţii directe (în furnizarea de gaze - n.r.) cu companiile de stat“, potrivit agenţiei Ria Novosti.
În urmă cu trei zile, preşedintele Traian Băsescu a avut o discuţie telefonică cu Putin. România a solicitat în repetate rânduri companiei de stat ruse Gazprom un acord direct fără intermediari impuşi pentru importuri de gaze naturale, dar administraţia de la Bucureşti nu a cerut oficial niciodată participarea la proiectul South Stream, care ocoleşte Ucraina. Dimpotrivă, autorităţile române şi-au exprimat sprijinul categoric pentru conducta Nabucco, susţinută de UE şi SUA, proiect în care Rusia nu este implicată. Miza, un depozit subteran
Surse din sectorul energetic ne-au declarat că principala miză în acest joc este depozitul de gaze care ar urma să fie construit la Roman-Mărgineni, în parteneriat Romgaz-Gazprom. „Dacă au văzut că nu se înţeleg cu Ucraina, pe unde trece cea mai mare parte din gazele către Europa, ruşii s-au orientat către depozite de gaze pe teritoriul statelor europene“, spun acestea.
În condiţiile în care depozitul de la Mărgineni va avea o capacitate extrem de mare, de 2 miliarde de metri cubi, Gazprom vede în acest proiect o nouă portiţă de a elimina Ucraina din joc. Gaz puţin mai ieftin Eliminarea din ecuaţie a intermediarilor nu înseamnă că preţul gazelor va scădea semnificativ. „În prezent, preţul pe care îl plăteşte România este comparabil cu cel din celelalte ţări europene care importă în mod direct“, ne-a spus directorul din cadrul Autorităţii de Reglementare în Energie, Gabriel Sârbu.
Potrivit unor surse din domeniu, comisioanele încasate de companiile prin care importăm în prezent, Imex Oil şi Wintershall, nu înseamnă mai mult de câteva procente. Astfel că eliminarea intermediarilor aduce doar avantajul unor contracte cu producătorii de gaze, care ar trebui să ofere mai multă siguranţă în aprovizionare. „De fapt, chiar şi dacă se negociază în mod direct, contractul nu se încheie cu producă torul, ci cu casa de comerţ a Gazprom, care este tot un intermediar“, susţine Sârbu. SUB
MEDIEREA UE Rusia blochează acordul pentru reluarea livrărilor Rusia a blocat ieri la Bruxelles un acord privind trimiterea de observatori europeni în Ucraina, care ar fi permis, potrivit promisiunilor iniţiale ale Gazprom, reluarea livrărilor de gaze către Europa.
Trimiterea observatorilor, care ar avea rolul de a monitoriza tranzitul gazului rusesc prin Ucraina, fusese parafată iniţial printr-un acord între oficialii UE şi compania ucraineană Naftogaz. Ministrul ceh al energiei, Martin Riman, care a participat la discuţiile cu şeful Gazprom, Alexei Miller, s-a declarat dezamăgit. „Partea rusă nu are niciun motiv să refuze această propunere şi să nu reia livrările de gaz rusesc către ţările UE“, a adăugat el.
Potrivit comisarului UE pentru energie, Andris Piebalgs, Rusia a schimbat datele înţelegerii în momentul în care a solicitat prezenţa unor observatori ruşi, alături de cei europeni, în Ucraina. Piebalgs a subliniat că această problemă depăşeşte mandatul UE şi trebuie rezolvată mai degrabă la nivel bilateral.
În paralel, şeful Gazprom a acuzat însă Ucraina pentru eşecul acordului. Blocajul provocat de Rusia a venit pe ultima sută de metri a negocierilor în care UE a jucat rolul de mediator pe care semnalase iniţial în mod special că nu îl doreşte.
În ton cu ziua de negocieri, preşedinţia cehă a UE a criticat ieri „insuficienta determinare“ pentru rezolvarea problemei, iar mai mulţi eurodeputaţi au condamnat „iresponsabilitatea“ Moscovei şi Kievului, care au lăsat în frig sute de mii de europeni.
ÎN BALCANI
Încă o zi de frig
Zeci de mii de gospodării din Bulgaria au mai petrecut o zi în frig, spitalele au redus numărul de operaţii, zeci de fabrici au fost închise, iar consumul de electricitate a sporit temerile privind suprasolicitarea reţelei. Situaţia era similară în Bosnia, în vreme ce Serbia, aflată într-o situaţie critică, a primit promisiuni din partea Ungariei privind livrarea a câtorva milioane de metri cubi de gaz pe zi. La Chişinău, afectat, de asemenea, de lipsa gazului, municipalitatea a anunţat oprirea apei calde. (Adrian Cochino)
