Visul bucătarului nebun: Mica Rusie de sub radar, cu Capitala București

Visul bucătarului nebun: Mica Rusie de sub radar, cu Capitala București

Motivul pentru care multora li se pare imposibil ca Dragnea și Asociații să se fi pus cu arme, bagaje și antecedente sub scutul Rusiei este simplu: nu sunt în stare să imagineze și să urmărească un plan diabolic complicat, care presupune inteligență superioară, lecturi temeinice și psihic solid.

Grupul are doar viziuni mărunte, de clan. Acestea se reduc la dorința de a avea bani mulți pe seama speculării imperfecțiunilor tranziției, femei de condiție îndoielnică și lăudători. Neapărat lăudători, căci suplinesc percepția măreției istorice de care au parte doar adevărații bărbați de stat. Ei bine, e ceva mai complicat. Ca să-și asigure paradisul terestru au construit așa-numitul „stat paralel”, pe care l-au cointeresat să le protejeze șmecheria, împingându-l către complicități solide. Întâi un telefon la zilele de naștere, apoi o invitație la cafea, pe urmă un tenis de stat, o pomană instituțională a porcului și, unde s-a putut, bani gheață. La final, actorii „statului paralel” au fost înhățați și orice tentație a unora de a-l părăsi, fie din conștiință, fie din teamă, a fost înnăbușită cu aluzii de șantaj, fotografii, campanii mediatice.

Când li s-a năruit piramida, s-au trezit în pielea goală și au strigat „hoții”. Era târziu, căci unii dintre cei vârâți în blindajul clientelar s-au prins de la început ce scop le-a hărăzit grupul infracțional și au acționat ca niște agenți sub acoperire. Și-au asumat riscul să fie pictați la ore de audiență, „demascați”, dar au mers mai departe. Cei părăsiți în fundul gol au apelat atunci la consultanți care șiau frecat mâinile de bucurie: le picase din cer o ocazie rară de insurecție modernă, cu armele comunicării, în care să folosească atuurile adversarilor în folos propriu, preluându-le mesajul. Zis și făcut! Așa a apărut revoluția fiscală, cu al ei simbol: un leu găurit. Ca orice revoluție, trebuia să aibă un simbol, iar tricolorul găurit era deja luat. A fost primul pas, cu rolul unei perdele de fum: albinele, adică electoratul captiv, trebuia amorțit spre a livra din inerție miere, adică încredere. Căci planul mai conținea un punct: Rezoluția de la Herculane, unde s-a enunțat cu subiect și predicat obiectivul: Justiției i se va da jos basmaua și va fi păzită de bodyguarzi înarmați cu pistoale cu electroșocuri, ca să o curenteze de câte ori va avea tentația de a redeveni oarbă ca o cârtiță. Totul sub umbrelă legitimă: alegerile câștigate recent, largă majoritate. „Statul paralel” era răzbunat, fiind înlocuit de Parlamentul paralel. I-au încurcat într-o oarecare măsură reacțiile din Vest, dar s-au așteptat la ele. Deoarece România nu este pe Lună, ci în Uniunea Europeană, a-i transmite contribuabilului german sau francez „ba pe-a mă-tii” reprezenta un risc asumat. Nu-i nimic, și-au spus, pe noi ne-au ales românii, deci mai inventăm ceva: „statul paralel” de la Bruxelles prigonește oportunitatea Tel Drum. Și-apoi, ce mare lucru și Uniunea Europeană? Băieții din Kiseleff știu că paguba maximă este să fie blocate fondurile, dar li se rupe. 28 de ani s-au jefuit în proporție de 99 la sută banii României, deci cu fonduri UE sau fără, tot un drac.

La asta intervine factorul „Vișegrad”, nucleul dur anti-eurosistem la care PSDragnea visează să adere. Doar că polonezii au fost isteți: au luat banii UE și și-au pus țara pe picioare înainte să facă pasul lateral. Ce mai rămânea României bolșevice? Două scenarii. Primul a fost simularea Ro-EXIT, în laborator. Nu le convenea. S-ar fi trezi cu câteva milioane de români pe cap. Nu asistații social din Teleorman și Giurgiu, ci oamenii muncitori, organizați, destupați la minte, care au învățat să detecteze falsul, au căpătat discernământ instituțional. Al doilea: Centenarul. Nu cel al Marii Uniri, ci cel al lui Lenin. Reorientarea geopolitică este văzută drept singura soluție a grupului infracțional, care a calculat că născând un pui de Rusie, cu Capitala la București, să zboare sub radarele UE, este viitorul. Comisari corupți, belele puține, „țară mică, câteva mese”.

Ne puteți urmări și pe Google News

Numai că PSD și ALDE nu au inteligența necesară pentru a convinge Rusia că nu-i poate cumpăra cu un pumn de arginți, dar că merită, deoarece pot servi țara pe tavă. Putin nu e imbecil. Știe că puterea pe care o clamează Coaliția de guvernământ este șubredă, în ciuda votului popular. Are și el ochi. Îi poate cumpăra ușor, dar nu poate obține România. Așa că nu se încurcă cu o gașcă de troglodiți.

… Scenariul 3, că tot vine Moș Crăciun: PSD reformat.