Un studiu recent efectuatde către Jérôme Adda, profesor la universitatea italiană Bocconi, arată cum răspândirea viruşilor este mai intensă în perioadele de bunăstare economică, depinzând de faptul că persoanele călătoresc mai mult atunci când societatea e mai bogată.

Un studiu recent efectuatde către Jérôme Adda, profesor la universitatea italiană Bocconi, arată cum răspândirea viruşilor este mai intensă în perioadele de bunăstare economică, depinzând de faptul că persoanele călătoresc mai mult atunci când societatea e mai bogată.

Se spune că banii nu aduc fericirea; totuşi, banii sunt importanţi pentru a ne da o oarecare bunăstare, cel puţin materială. Totuşi, bunăstarea economică şi perioadele de boom economic, pe lângă bucuriile pe care le aduc celor care pot să-şi permită un nivel de trăi mai ridicat, pot genera şi probleme. În perioadele de bunăstare în societatea modernă mai multe persoane îşi pot permite să călătorească. De multe ori aceste călătorii ne duc dintr-un continent în altul, în căutarea vacanţei ideale.

Atunci însă când  călătorim  sau când persoane din alte ţări ajung în ţara noastră ne putem aştepta la “întâlniri de gradul trei” cu inamici periculoşi: viruşii! Printre aceştia se pot număra şi viruşi cu care nu suntem obişnuiţi, viruşi cu care nu am intrat în contact până la ora respectivă şi care pot da naştere la adevărate epidemii, mai mult sau mai puţin periculoase.

În acest context profesorul Jérôme Adda de la facultatea de economie de la Universitatea Bocconi din Milano (Italia) a studiat cât se poate de serios modul în care bunăstarea economică poate influenţa răspândirea viruşilor.

Rezultatele studiului au fost publicate în articolul “Economic Activity and the Spread of Viral Diseases: Evidence from High Frequency Dată”, în revista The Quarterly Journal of Economics (2016) 131 (2): 891-941.

Ce aume a studiat Jérôme Adda? Practic, a folosit datele înregistrate în Franţa începând din anii ’80 legat de răspândirea a trei tipuri de viruşi: cei ai gripei, viruşii care dau probleme gastro-intestinale şi cei ai varicelei. Autorităţile franceze aveau date care studiau răspândirea acestor viruşi de la o săptămână la alta, în diverse regiuni ale Franţei şi pentru grupuri de vârste diferite. Adda a studiat modul în care viruşii au evoluat şi s-au răspândit de-a lungul anilor, ajungând la concluzia că în perioadele de bunăstare economică viruşii se răspândeau mai rapid decât în momentele de criză economică. Banii atrag viruşii se pare.

Dacă viruşii ar fi periculoşi pentru sănătate ce anume ar trebui făcut pentru limitarea răspândirii acestora?

Din studiul efectual de Jérôme Adda rezultă că închiderea şcolilor şi limitarea transporturilor publice (autobuze, tramvaie) nu sunt măsuri foarte eficiente. Acest gen de măsuri extreme ar trebui aplicate doar în cazurile în care viruşii generează boli cu o rată mare de mortalitate.

Viruşii se pare că se propagă din cauza călătoriilor dintr-o ţară în alta sau dintr-un continent în altul, făcute de cei care în perioadele de boom economic îşi pot permite să călătorească.

La ora actuală trăim într-o perioadă în care, pe de o parte, se poate călători mai uşor decât în trecut şi mulţi am vizitat ţări străine şi continuăm să o facem. Pe de altă parte emigranţii din ţări aflate în conflicte pot să aducă viruşi necunoscuţi şi greu de tratat în ţările în care ajung.

La toate acestea se adăugă faptul că există părinţi care nu vor să îşi vaccineze copiii, expunându-i atât pe ei, cât şi pe ceilalţi la posibila reîntoarcere a unor boli pe care le credeam dispărute. Mai există un pericol, oarecum subestimat: dezgheţul permafrostului din Siberia, pe lângă cantităţile uriaşe de metan pe care le eliberează în atmosferă, ar putea elibera şi agenţi patogeni (viruşi)  dispăruţi.

În concluzie, banii pe de o parte, criza din anumite regiuni ale globului, duc la creşterea numărului de persoane care călătoresc (de voie sau de nevoie). Aceste persoane pot răspândi viruşi în lumea întreagă, care să ne pună în pericol sănătatea.

Luarea unor măsuri de siguranţă este necesară – însă nu este clar la ora actuală care sunt cele mai eficiente măsuri şi cum pot fi acestea introduse.

Nu ne rămâne decât să fim vigilenţi şi să respectăm întotdeauna normele de igienă.

Articol scris de Cătălina Oana Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi colaborator al Scientia.ro